Monede antice – ( Re 2 )
Săpăturile arheologice din Yeruşalayim au scos la iveală o monedă antică folosită pentru plata impozitelor. Este vorba despre un exemplar rar , de o jumătate de şekel ; până acum nu s-au mai găsit decât şapte asemenea exemplare.
În timpul regelui Irod, evreii erau obligaţi să plătească o anumită sumă pe cap de locuitor, contribuţie destinată extinderii Templului. Suma era simbolică, doar de o jumătate de şekel, astfel incât chiar şi un evreu sărac să îsi poată permite să contribuie la construcţia Templului. După finalizarea maiestuoasei construcţii impozitul s-a restrâns in continuare pentru a dota Templul cu mobilier şi obiecte de cult. Într-o conferinţă de presa, din primavara anului 2008 , Autoritatea Israeliana a Antichitatilor a explicat că taxa aceasta avea la bază poruncile din Exod.
Monedele de un şekel şi de 1/2 şekel, folosite pentru plata unui astfel de impozit, au fost bătute între anii 125 î Hr. şi 66 d Hr. , cel mai probabil la Tir, în sudul Libanului de astăzi. Aceasta a fost de altfel taxa pe care Petru a plătit-o pentru sine şi pentru Domnul Ieşua, cu banul scos din peştele prins la porunca Rabinului său ( v Matei 17: 24-27 ). Se pare că şi suma de 30 de arginti, promisă trădătorului Iehuda Iscariotul ( v Matei 26:15 ), a fost achitată cu bani foarte asemănători , dacă nu chiar identici.
Moneda a fost descoperită în sistemul de scurgere a apei , în partea de sud a celui de-al Doilea Templu distrus de romani în anul 70 d Ch. Eli Shukrun , arheologul care a făcut descoperirea , a declarat : ,, Este ca şi cum chiar astăzi un om ar scăpa o monedă din buzunar, aceasta ar dispărea într-o gură de canal, iar peste 2000 de ani ar fi descoperită.” Moneda de o jumătate de şekel cântăreşte 13 grame. Pe una dintre feţe se poate distinge o acvilă pe o corabie, iar pe cealaltă apare un chip uman, simbolul Cezarului. Moneda a fost bătută în anul 22 d Hr.
În mod repetat săpăturile din Ereţ-Israel dovedesc veridicitatea afirmaţiilor din Tanach şi Brit Chadaşa. Slăvit să fie Ieşua Ha Maşiah pentru toate ,,pietrele vorbitoare” care mărturisesc despre minunea întrupării Sale, de dragul omenirii pierdute.
( Comentariu Daniela Reghina Onu; după un articol din Jerusalem Post, Ianuarie – 2011 )