DE VORBA CU UN SFESNIC

       –  Proza fictionala scurta  –

                                    de Otniela- Daniela Onu

   Yossel privi sfesnicul din fata lui. Lumina galbena cu reflexe albastrii il linistea, prelingandu-se ca o licoare pe sufletul intristat. Incepusera sa i se usuce si lacrimile , iar pe obrajii bucalati , presarati cu pistrui cafenii,  razele difuze ale celor sapte brate formasera  o aoreola , care se putea vedea la dimensiuni uriesesti , de umbra , pe un perete din  spate.
“ Iar m-au batut …! “ , sopti baiatul , uitandu-se fix la bratul din mijloc al Menorei , la shamash. Bunica lui – sau Mamina , cum ii spusese el de mic – ii povestea deseori ca acest brat are o semnificatie aparte …il poate simboliza chiar pe Mesia,  Izbavitorul Mult-Asteptat. Doua lacrimi grele , inca neuscate,  zaceau  prelinse pana spre barba plinuta. Yossel se sterse cu dosul palmei si privi  cu ochi albastri , limpeziti , flacara din mijloc. “ Nu stiu ce are cu mine vlajganul Costel al lui Coman cizmarul …” incepu baiatul sa i se jeluiasca sfesnicului. “ Mereu ma tachineaza cu tot felul de gesturi brutale. Astazi mi-a tras o flegma intre ochi de era sa vad stele verzi. Sa te inveti inveti minte jidane sa nu mai tragi cu urechea la ce vorbim noi , oamenii seriosi.  Doamne,  iti jur,  nici prin cap nu mi-a trecut sa iscodesc…Eram cu Radu Ionescu , discutam despre Revolutia franceza …Ei au venit peste noi si au inceput sa caute un motiv de cearta  , luindu-ne peste picior. “ Yossel ofta uitand ca vorbea , cand mai tare, cand mai incet, de unul singur. Din cand in cand palpairea sfesnicului ii confirma un destinatar bland si invizibil , a carui prezenta chiar   o simtea in incapere.” Cica suntem tocilarii liceului si le stricam gasca. Era mai bine fara voi desteptilor… ” si pumnul lui Costel,  mare cat o ghiulea, ricosa in stomacul lui Yossel,  deoarece  il feri pe Radu din calea lui. “ Piei , jidane ! Hu-o Iuda ! “ , strigau golanasii dezlantuiti parca de o  fierbere rea  a sangelui. Yossel isi aminti de fetele lor congestionate,  si de faptul ca ii aterizase cosul de gunoi al clasei in cap , tocmai cand trecea pe hol Ruxandra Gheorghias , frumoasa liceului,  dintr-a XI -a C.
Toate acestea ii smulsera alte lacrimi din ochi. Ganduri stanjenitoare ii inundau mintea. Cand era mic-mic , de cativa anisori doar , Mamina ii povestea in fiecare seara,  inainte de culcare,  ispravile lui Moshe rabeinu. “ Si Moshe lovi stanca cu toiagul si din ea curse apa.” E-hei , ce bun ar fost toiagul acela si pentru el…Sa-l fi avut  cum nu i-ar fi croit pe toti, in dreapta si in stanga ! N-ar mai indrazni nimeni sa-si bata joc de rasa lui.  Dar Yossel nu avea toiag si nu era nici foarte vanjos , cu pumnii mari …asa cum erau lopetile lui Sami brutarul.  El nu era decat un mic ovreias de 16 ani –  elev in clasa a X-a la Liceul “ Gh. Sincai “din Bucuresti ,  grasut,  cu parul blond – roscat  –   care mai  vorbea si  sasait.
Era in vara anului 1950 , iar familia lui Yossel –  doamna Singer , mama si doamna Wexler , bunica – erau cele mai fericite femei de pe pamant. Nepotul si fiul lor iesise primul din clasa  anul acesta  Drept rasplata bunica – adica Mamina – ii facuse cel mai bun kieggel  si cel mai savuros tort de biscuiti. “ Ce bine gateste Mamina ta , ii spuse intr-o zi prietenul lui cel mai bun, Michel Moskowitz, baiatul cantorului, dupa ce amandoi degustasera o portie dubla de ciouallant. “ Asa e, ”  se umfla in pene Yossel,  ” nimeni nu gateste mai bine ca Mamina mea. Sa vezi ce gasca umpluta cu prune ne-a trantit de Rosh Ha Shanah. Te lingeai pe degete , nu alta…” Lui Yossel ii placea sa o laude pe Mamina in fata lui Michel , pentru ca acesta era foarte pofticios,  si inghitea in sec de cate ori discutau despre mancare. “  Sa vezi ce cap de peste a gatit…! Cu ghimbir…”  Figura nostima a prietenului sau din copilarie,  care-i aparuse brusc in minte,  ii trezi un zambet amar  in coltul buzelor. “ De ce nu am si eu un tata care sa ma apere ? De cand nu-l mai am pe tati , nu mai e nimeni sa ma ajute. Sunt singur …” Ofta icnit . Obrajii cazuti si fruntea ingandurata ii dadeau un aspect de om batran si necajit.
Si Mami si Mamina il iubeau pe Yossel al lor ca pe un giuvaer.” Comoara bunicii ! “ il alinta deseori Mamina si il mangaia pe crestetul capului , pe parul des si tepos.  Lui Yossel ii placeau mainile ei plinute , pe care i le saruta de fiecare data in astfel de ocazii tandre.  Mami, la randu-i ,  venea in fiecare seara sa-i ureze O noapte cu vise frumoase! , sarutandu-l afectuos pe frunte, dupa ce rosteau impreuna rugaciunea inante  de culcare , din Siddur. Ce mult ii placea parfumul acela , de  Channel, si parul acela negru ca pana corbului … Si ochii  ca doi carbuni negri,  stralucitori.”  E frumoasa tare Mami ! “  isi spuse Yossel, nu degeaba ii face curte nesuferitul ala de Immanuel, proprietarul restaurantului de pe Soseaua Colentina.  Oare de ce nu mai foloseste astazi Mami acelasi parfum ? “
“ S` ma Israel, Adonai Elocheinu, Adonai Echad…” , incepu Yossel sa rosteasca frecandu-se la ochi : “ Doar am venit sa ma rog . Stiu ca azi nu e Shabat , dar simteam nevoia sa stau de vorba cu Tine , Adon Adoneinu. Rabbi Leon zice ca cel mai bine te rogi la sinagoga, dar  eu simteam nevoia sa-Ti vorbesc acum, Dumnezeule. Dar Tu esti ca un foc mistuitor – Mamina asa imi spune mereu –  de aceea am aprins Menora in aceasta seara….sa-mi amintesc Cine esti. Ce frumos ard flacarile…!     
“ Flacari, flacari …” sopti baiatul  cutremurandu-se  sub povara amintirilor. In noaptea aceea totul ardea pe Calea Vacaresti si pe Lipscani. Avea opt – noua  ani pe-atunci . Intr-o zi lua pranzul cu Mamina… Mami si tati erau plecati la pravalia lui jupan Chril sa cumpere vopsea  pentru panzeturi ( Aveau o mica fabrica de tesaturi la iesirea din Bucuresti ; era de fapt fabrica unchiului Shmil ) . –  Pe atunci locuiau pe Calea Vacaresti,  la etajul I al unui imobil pe care-l imparteau cu familia Waldman , nenea Arthur si tanti Rivka. –  Deodata un strigat ragusit  se auzi de la parter. Era madam Volovici care iesise desculta  , ravasita,  cu parul valvoi si cu ochii bulbucati : “ Hai Clara afara , ca arde toata strada. Ia si baiatul , si hai…Huliganii  au dat foc la pravalii iar acum vin spre noi. “ – „Vai de mine ! „, striga Mamina cu mainile la tample , ”  Vino afara , puiule ! “ Yossel sari repede,  fara sa mai guste nici macar o imbucatura din  delicioasa prajitura cu visine, preparata  special pentru el.
Pe strada forfota, lumea fugea innebunita, care incotro. Fumul era inecacios , irespirabil, abia se mai deslusea ce era  la doi- trei  metri distanta. Un batran aproape orb , proptindu-si cu greu bastonul de caldaram , intreba intr-una ca trezit dintr-un somn: “ Ce  se intampla, mama ? Mama , unde suntem ? “ Trecand pe langa Mamina o prinse brat : “ Nu ma parasi , mama ? Fie-ti mila de mine ! Nu mai vad …nu mai vad ! “ – “ Stai linistit , omule , uite-aici …Ca trece si nebunia asta “.  Mamina il ajuta in graba , mai mult cu forta,  sa se aseze pe o piatra mare de la marginea drumului.        
O femeie cu privirea ratacita fugea cu un copil mic la piept. Copilul , infasurat intr-o plapumioara colorata , racnea cat il tinea  gura, acoperind  tipetele mamei  . “ Ajutor ! L-au ucis pe tata mare… iar pe ceilalti doi copii i-au urcat in tren…Unde-i duc , Doamne, unde-i duc ? “ Yossel o tinea strans pe Mamina de mana care incepuse sa se roage: “ S`ma Israel ! Fie-ti mila de noi Adonai Adoneinu ! Fie-Ti mila de noi, suntem poporul Tau. Nu ne parasi , Dumnezeule !”  Trecura de brutaria lui Shloim .  In fata magazinului de bijuterii al lui Itik Markovici  , vreo sapte – opt tineri dezlantuiti sparsesera geamul , si intrara inauntru rupand catifelele si stativele  pe care fusesera asezate bijuteriile. “ Jos  jidovii din tara asta ! Moarte jidanilor, parazitilor ! Afara cu toti degeneratii poporului roman ! Sa curatam tara de jidovi ! “ Instinctiv Yossel isi acoperi urechile cu palmele. Mamina speriata il tragea de brat,  iar stransoarea il durea. “ Mamina, unde mergem ? “ o intreba el scancind . “ Puiule mergem la Carol acasa ( Carol era fratele ei mai mic ). Hai taci , uite , nu mai avem mult, “ il ostoi bunica-sa. Acasa la unchiul Carol –  stapanul unui apartament cochet  intr-un  bloc cu trei etaje,  patru  strazi mai incolo de strada lor –   geamuri  sparte la parter. Cioburi , sticle goale si hartii acopereau frumoasa curte cu zambile si trandafiri. Le deschise tanti Roza , matusica cum ii spunea Mami, afectuos. “ Clara draga ! “ Si  Roza ridica mainile spre cer …buzele  tremurau iar ochii inotau in lacrimi: “ L-au luat pe Carol de pe strada. Mi-au spus vecinii care l-au vazut in camionul acela. Era si ginere-tau Albert  acolo… cu mai multi barbati, toti  urcati cu forta de vandalii lui Sima.” – “ Cum ?  “  se ingrozi Mamina.”  I-au bagat legionarii in camion ? Sa-i duca unde ?  Si Alice ? Unde –i  Alice ? “ Mamina , slabuta ,  usor adusa de spate, parea si mai mica la auzul groaznicelor stiri . Incepu sa planga , prabusindu-se intr-un fotoliu.  Roza ,  oftand , ii aduse o perna  sa seada mai bine. Yossel se ghemui si el  intr-un fotoliu…in urechi ii rasuna plansul Maminei ca un vuiet de apa . “ Fie-Ti mila , Doamne Dumnezeul lui Israel ! Ai mila de noi,  Adoneinu ! S`ma Israel ! S`ma Israel…S`ma Israel ! “ …si adormi acolo , in spaima aceea.  Spre seara se auzira ciocanituri in usa ( soneria nu mai functiona ). La usa era Mami. “ Mami ! “ striga baiatul  cu cel mai puternic strigat de care fusese  vreodata in stare. Si alerga spre ea  sa o imbratiseze. Ce bine se simtea la pieptul ei …inca mirosea a Channel. “ Yossel , mergi cu tanti Roza in camera cealalta. Trebuie sa vorbesc cu Mamina.”  Se desprinse cu greu de la pieptul ei…Prin usa intredeschisa isi auzi mama spunandu-i bunicii cu o voce stranie , tremuratoare : “ I-au impuscat in padurea Baneasa. Au fost de toti doisprezece … si Albert si Carol intre ei… Mi-a confirmat colonelul Zagrean , prietenul Ortensiei… varul lui, legionarul,   a fost de fata.  “ O tacere de mormant se lasa in toata casa,  pret de cateva secunde, apoi un urlet cumplit,  ca de fiara ranita , se inalta in vazduh, urmata de altele  doua.
Bratele sfesnicului ardeau bland.  I se cuibarira doua lacrimi intre genele blonde , pe care el  le lasa sa se prelinga pe barbia plinuta.  Luna isi trimisese clar-ul chiar la geam.  Tacerea noptii inlemnise toate lucrurile din jur : masa, scaunele , fotoliul, oglinda …; nici pendula nu mai ticaia.  O liniste grea,  dar calma,  cuprinse ca intr-o mreaja intreaga atmosfera. “ Mami si Mamina dorm…Bine fac, saracutele !  “ gandi Yossel. “ Am ramas eu sa veghez. Nu sunt eu barbat in familia asta? Asa imi spune mereu si rabi Leon…Yossel sa ai grija de mama-ta  si de bunica-ta . Are dreptate  rabinul… Oh Adoneinu , da-mi Tu putere !”
Baiatul tacu si contempla sfesnicul. Ramase asa , aproape nemiscat,  cateva minute. De-odata Shamash – ul incepu sa arda ciudat. Flacara nu mai era verticala si alungita,  ca orice flacara normala , ci ardea concentric , in cercuri mari ca niste rotocoale solare. Baiatul privi siderat  aceasta ciudatenie minunata. Se trezi implorand  in gand , fara sa vrea: “ S` ma Israel, Adonai Elocheinu, Adonai Echad…” – “ Yossel ! “ Un glas puternic vibrant strabatu incaperea…-  “ Yossel ! Yossel ! “ se auzea glasul ca un ecou. “ Adoneinu, sunt aici ! “ ingaima baiatul speriat, inchinandu-se pana la pamant. “ EU sunt YAHWEH  ! Dumnezeul parintilor tai… al  lui Abraham, Itzhak si Yakov ! Nu te teme ! EU te voi pazi si te  voi ocroti …  Si iti voi arata Calea ! “
Apoi,  tacere… Si iar tacere…  Nu se mai auzea niciun zgomot imprejur. Cu fata pe covorul moale , baiatul simti o pace fara sfarsit cum pune incet-incet stapanire peste el , iar  in nari… o boare ciudata,  ca o mireasma proaspata de rasina …” Doamne Dumnezeule , iarta-Ma ! Tu erai aici si eu n-am stiut …” sopti Yossel fericit si supus . Prin fereastra deschisa , noaptea isi cernea  razele boltii senine …Culcat pe podea , baiatul zambea , vegheat de luminile celor sapte flacari…
Dimineata il trezira ciocaniturile lui Mami. Sfesnicul era stins cu  lumanarile arse pana ultimul muc. “ Yossel , te-ai trezit , scumpule ? “  Baiatul se ridica…Pe covor , chiar  acolo unde-si pusese capul,  langa kippa cazuta,   zari o pana mare alba. Zambi…O duse la ochi, si-si mangaie cu ea pleoapele inca umflate de somn.  Strangand-o apoi in maini , se grabi sa-i descuie usa,  radios ,   lui Mami.

                 (   Bucuresti ,  August –  2012,  din volumul Pana unui inger )

5 răspunsuri la DE VORBA CU UN SFESNIC

  1. Adina S. spune:

    Superb … Incantator . Sunteti inzestrata cu un talent remarcabil in tot ce scrieti… E un dar special de sus.
    O poveste de o frumusete aparte si foarte evreiasca. Fiti binecuvantata ! Asteptam multe asemenea frumuseti spre lectura.

  2. Dan Konner spune:

    Foarte foarte frumos ai scris. Am citit cu toti , eu , Sacha si copiii …si ne-am bucurat. Eu mi-am adus aminte de ce zicea tata de vremurile alea rele , pe vremea lui Codreanu capitanul si a lui Antonescu.
    Hashem sa te binecuvinteze pentru ce faci. sa-ti binecuvinteze talantul. Noi aci in Hungary ne rugam pt. tine sora noastra si fiica Sionului : Otniela.
    Ani Maamin Beemuna Shlemach b viat Ha Mashiach. Shabbath Shalom !

  3. Albert Kindberg spune:

    Si noi ( Abigail a fost prima ) am citit si te felicitam, draga Otniela. Scrii frumos si cu simtire.
    Fie ca ADONAY ELOHIM sa le vindece sufletul la toti Yossel -ii din lume. Numai El poate ! Shma Israel !

  4. Lisa spune:

    O poveste care mi-a stors o lacrima din ochi… da mi-am amintit …stiu cum era. Si eu sunt un Yossel. Todah !

  5. Valentina Radu spune:

    Vai ce frumos scrieti ! Si ce clar…O poveste minunata despre un copil care L-a cautat pe Dumnezeu si L-a gasit. Superb…Vreau sa o citeasca si fiul meu care este la liceu in clasa a 10 -a.
    Otniela va iubim si ne rugam pentru Dvs in fiecare zi. Dumnezeul poporului Dvs sa va ocroteasca cu dreapta Lui biruitoare. Shalom .

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s