DE – ATÂTA VIAŢĂ

 

 

 

 

 

 

 

 

 

de Daniela Reghina Onu

De-atâta viaţă am uitat să vieţuiesc,
Şăgalnice tristeţi, şi nu Iubirea,
M-au tot purtat în zbor pe aripile lor,
Să le-ocrotesc în vers.
Iar când am vrut, într-un sfârşit,
S-ating cu pana mea a cerului aramă,
Înaltul greu s-a frânt
Şi aripile s-au zvântat în groapă.

Unde să zbori când cerul e pământ?
Ce rost au aripile de şindrilă
Când văile şi munţii-s una?
Din tot ce suie spre ’nălţimi,
Din toate păsările bolţii,
Doar Albatrosul – ar mai putea
Să-mi limpezească zarea,
Că tot voi scoate cerul din adânc
Şi caii albi îmi vor purta cununa.

Acum, înaltu-i scund şi părăsit
Asemeni unui mort cândva iubit.
Şi-o altă înălţime-n viaţa mea,
Doamne, coboar-o Tu, din Tine!
În unda ei să-mi oglindesc iar
Steaua mea …

( Bucureşti, Februarie – 2011; din volumul  Reverii revelate )

7 răspunsuri la DE – ATÂTA VIAŢĂ

  1. Amedeo Roth zice:

    Şalom doamnă Otniela. V-am mai citit câteva dintre poeziile Dv. Deosebite! Nici aceasta nu este mai prejos. Felicitări, sărut mâna.

  2. Matei - Claudiu Arghire zice:

    Superb,încântător! Sărut mâinile.

  3. Arlette Şerban zice:

    Sublim!! Cuvintele sunt de prisos…

  4. Victor 758 zice:

    Foarte frumos! sunteti foarte haruita!

  5. Cezar 100 zice:

    Sublime versuri, minunat har! Dumnezeul lui Israel să fie cu Dvs în tot ce scrieţi! sărutmâinile.

  6. Vă mulţumesc, Prieteni, pentru toate cuvintele Dvs frumoase! Mă bucur mult că mă citiţi. Să fiţi binecuvântaţi cu har şi pace de Sus!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s