Mihail Sebastian şi „problema evreiască”

                de Daniela Reghina Onu

Mihail Sebastian s-a nascut  la Braila, in 1907 – pe numele adevarat Ioseph Hechter – ca cel de – al doilea copil al familiei, din cei trei baieti cu care familia fusese binecuvantata ( Pierre, Ioseph si Benjamin ). Tatal  sau se numea Mendel Hechter,  iar mama era  Clara, nascuta Weintraub.       
In mod paradoxal Mihail Sebastian si-a datorat, in mare masura , cariera sa de scriitor lui Nae Ionescu, mentorul sau si  semnatararul celebrei prefete a romanului autobiografic De doua mii de ani .  In timpul liceului trimite ziarului Cuvantul un articol , care, spre surprinderea autorului, a aparut fulgerator de repede. De asemenea,  la examenul de bacalaureat, teza sa despre poezia lirica romaneasca i-a atras in mod deosebit atentia presedintelui comisiei , care nu era nimeni altul decat profesorul de metafizica si logica Nae Ionescu, tot un brailean la origine. Profesorul Nae Ionescu l-a invitat pe tanarul absolvent de liceu sa ii fie colaborator la ziarul Cuvantul. Mihail Sebastian  nu a stat mult pe ganduri si atunci cand a venit in Bucuresti,  ca student la Facultatea de Drept, i-a onorat imediat  invitatia  profesorului sau;  intai , un simplu colaborator, iar mai apoi , facand din plin dovada unei eruditii incontestabile  si a unui talent încărcat de sensibilitate, Mihail Sebastian  va ajunge redactor – sef  la ziarul mentionat ( in  1929 ).
Cuvantul era o revista literara de prestigiu ,  condusa foarte bine de Nae Ionescu , care semna deseori cele mai pompoase articole ( editorialele sale apareau din doua in doua zile ) . Alaturi de el se situau alte personalitati din lumea literara a vremii : Octav Onicescu, Vladimir Ionescu, Mircea Eliade , Mircea Vulcanescu , Dem. Theodorescu, George Breazul etc. Cuvantul era un ziar citit si uneori de temut  ( Cand Sebastian a venit colaborator, orientarea publicatiei era destul de filocarlista  si  antiliberala, militand pentru venirea la Guvern a PNT, in frunte cu Iuliu Maniu ).  In 1928 , in noiembrie cand P.N. T.-ul  preia  puterea,  Nae Ionescu isi afirma public dezamagirea fata de partid si de Iuliu Maniu , deoarece seful national – taranistilor nu prea era dispus sa  instituie in tara o dictatura in masa , asa cum o visa directorul de la Cuvantul  ( care tocmai fusese inlaturat din Camarila regala , unde pana la acea data prestase cu success functia de consilier politic,  imediat  alaturandu-se  legionarilor ). Orientarea legionara a publicatiei ajunge sa fie atat de pronuntata incat pentru articolele filolegionare din noiembrie-decembrie 1933,   ziarul va fi suspendat la 1 ianuarie 1934, deoarece era considerat principalul  vinovat moral in asasinarea primului ministru I. G . Duca.
Desigur vremurile nu-l avantajau deloc pe Mihail Sebastian care se vede prins intr-o plasa antisemita densa,  din care nu mai poate iesi ( ramane sa lucreze la Cuvantul , dincolo de cele mentionate  ),  si care se va rupe cu zgomot in 1934 , la aparitia romanului De doua mii de ani . Prin 1937- 1938 ,  fatalitatea cruda a doctrinei legionare  avea sa-l desparta de cei mai buni prieteni ai sai – majoritatea formand pleiada spiritualista care va guverna Literatura interbelica: Mircea Eliade, Mircea Vulcanescu, Emil Cioran, Constantin Noica , Paul Sterian, Eugen Ionescu , Petru Manoliu, Petru Comarnescu, Gh. Racoveanu, Paul Costin Deleanu etc.    
Mihail Sebastian a fost un mare gazetar,  un eseist si un critic literar pretentios.  Era un bun romancier la inceputul carierei,  devenind pe parcurs un stralucit dramaturg ( piesele sale, Jocul de-a vacanta, Steaua fara nume, Ultima ora, se joaca, cu un mare succes la public, si astazi ).  Ca romancier debuteaza cu romanul  Fragmente dintr-un carnet gasit. Era doar o incercare tinerească  de-a face roman – scriitorul a recunoscut acest lucru , intr-un interviu, asa cum si George Calinescu va recunoaste,  cu  modestie,  ca primul sau roman Cartea nuntii este doar o “incercare literara.” Talentul lui Mihail Sebastian  trebuia insa reconfirmat de anumite evenimente viitoare. Desi un scriitor  de mare cultura ( Mihail Sebastian era la zi cu toti romancierii europeni, admirandu-i pe , Honore de Balzac, Victor Hugo, Thomas Hardy, Thomas Mann, si mai ales pe Andre Gide  ), se observa in scrierile sale de inceput influenta filosofiei lui Nae Ionescu , logicianul metafizic pe care Sebastian l-a admirat sincer pentru eruditia si profunzimea gandirii sale critice. Dintre romancierii europeni amintiti , cel mai aproape se simtea de Andre Gide – ca de altfel intreaga sa generatie , pe care o putem numi gideana – imprumutand de la acesta formula autenticitatii. Urmatoarele sale romane Femei ( 1933 ) , Orasul cu salcami ( 1935 ) , Accidentul ( 1940 ) cultiva eroi intelectuali,  lucizi , adevarate spirite neliniştite, mereu într-o luptă inutilă cu viaţa.
Mihail Sebastian a fost mereu framantat de marea problema evreiasca.  In 1931, dupa o calatorie de studii la Paris , Sebastian si-a anuntat profesorul – intotdeauna i-a aratat lui Nae Ionescu un respect necondiţionat – ca va scrie o carte despre controversata problema evreiasca.  A fost cat se poate de sincer  atunci cand l-a rugat pe profesorul sau de suflet sa-i prefateze romanul, ceea ce de altfel acesta a  si consimtit,  cu o bunavointa iesita din comun.  Trebuie sa precizam ca Nae Ionescu era  un profesor de filosofie  de o reala prestanta ; ca  metafizician stapanea bine  domeniul filosofiei religiilor ( dovada stau numeroasele sale prelegeri universitare  tinute in acea perioada despre catolicism, protestantism etc ) , fiind totodata un versat cunoscator al Vechiului Testament .  La ziarul Cuvantul profesorul Nae Ionescu era semnatarul unei rubrici saptamanale, intitulata Duminica, unde luase  de multe ori  o atitudine destul de dura impotriva antisemitismului militant. Era asadar cat se poate de firesc ca Sebastian sa- i ceara acestui om merituos , de o  competenta  profesionala  cu neputinta de tagadauit,   sa scrie o prefata la o carte despre problema evreiasca, problema  atat de dezbatuta in epoca. Rationamentul lui a fost ireprosabil insa,  din pacate,  nu a  reusit sa prevada cat de imprevizibil ar putea fi profesorul Ionescu , si cat de rapid ar putea schimba macazul, pledand vehement impotriva  evreilor,  simbolizati  cu totii in Iuda, ucenicul tradator al Mântuitorului.
Iata si  o mostra edificatoare a gandirii metafizice a ilustrului profesor Nae Ionescu. In 26 noiembrie 1933, la doar cateva luni dupa ce se apropiase de Garda – de – Fier,  ii scrie lui A. L. Zissu , cu care se afla intr-o impresionanta polemica doctrinara: “ Daca chestiunea evreiasca exista la noi , asta se datoreste in buna parte si antisemitismului, cu metodele lui primare si lipsite de eficienta. Sunt sigur… Iar solutia ? Una singura : Disparitia filosemitismului . Adica incetarea sinistrei comedii a asimilismului „ ( Nae Ionescu , Intre agresivitatea antisemita si pasivitatea filosemita , Cuvatul X, nr. 3085 din 26 noiembrie 1933 ). Trei zile mai tarziu , Nae Ionescu isi continua sirul contradictoriu al gandurilor : “ Dintre toate culturile care lucreaza astazi – direct si activ – nu postum , in cercul European, cea mai veche e cea evreiasca. Ea numara azi cateva mii de ani de activitate continua. Si are varfuri, daca nu inegalabile , in orice caz neintrecute; iar in unele domenii chiar inegalate. Nu stiu, intr-adevar, ce s-ar putea da in lirica peste Psalmi si Cantarea Cantarilor, in religie peste Pavel , in metafizica peste Spinoza , pentru a nu vorbi decat despre valori de circulatie curenta. Sa observam insa ca aceasta impresionanta cultura nu are un sculptor de mana intai, n-are un pictor de valoare universala, nu are un architect care pe departe sa stea alaturi de marii creatori…Chestiunea prinde sa capete un inceput de lamurire daca ne raportam la domeniul precis al matematicii. In aceasta stiinta aportul evreilor este exceptional. Sunt chiar anumite domenii de contributie exclusiv evreiasca. Este caracteristic ca in aceasta stiinta toate contributiile exceptionale se grupeaza , fara nicio exceptie mai proeminenta,  in domeniul analizei si niciunul in cel al geometriei propriu-zise.” ( Nae Ionescu , Trancendentalism si politica , Cuvantul X , nr..3088 din 29 noiembrie 1933 ). De fapt ce voia sa sublinieze “ logic “ marele filozof ? Ca evreii nu au simtul spatiului si ca dovedesc incapacitate politica.  Din pacate Nae Ionescu nu prea era in tema cu teoria relativitatii a lui Eistein ( elaborata in 1925 );  daca ar fi fost , ar fi inteles ce mult a contribuit aceasta la  intelegerea  si descifrarea,  ulterioara, a  Geometriei in spatiu. Iar in ceea ce priveste pictura si aportul  ” sculptorului de mana intai ” se vede limpede  ca nu prea era in tema cu noul val avangardist, si nu auzise  inca de  Marc Chagall.
Oricum, consecvent unei loialitati in prietenie demna de invidiat, Sebastian asteapta cu stoicism scrierea prefetei si dupa arestarea lui Nae Ionescu , la 30 decembrie 1933, considerat , pentru articolele aparute in ziarul Cuvantul,  drept unul dintre principalii vinovati ai asasinarii ministrului I. G. Duca . A fost  eliberat in 15 martie 1934 , iar Sebastian i-a arătat  acelasi respect,  reinnoindu-si rugamintea de-a avea o prefata la romanul sau  De doua mii de ani .  Cand in sfarsit   Nae Ionescu ii preda multasteptata prefata,  romancierul ramane consternat.  Se intamplase ceea ce el si-ar fi dorit cel mai putin, chiar daca isi cunostea  bine mentorul si orientarea sa legionara . Trecand peste orice problema de constiinta, Nae Ionescu isi reveleaza adevarata gandire care trece peste orice atasament de amicitie, si da la iveala, cu o brutalitate greu de imaginat, un antisemitism impanat in slogane teologale. Sebastian nu a crezut potrivit sa-i cenzureze discursul, fie dintr-o  puritate sufletească pe care prietenii i-o recunoşteau, fie dintr-o loialitate subiectivă pentru care a si fost acuzat de semenii sai evrei. Asadar, romancierul  nu a schitat niciun gest public de nemultumire la adresa prefatatorului, iar romanul  De doua mii de ani a aparut in 1934 , “ declansand un scandal violent , in  cascade nesfarsite “ , care nu se mai potoleau, intre presa de extrema dreapta si cea democratica, iar pe de alta parte intre acestea si  cercurile evreiesti , cu deosebire cele sustinute de I. Ludo.
Sa nu minimalizam  romanul lui De doua mii de ani , atribuindu-i doar utilitatea de document istoric, asa cum a facut criticul Nicolae Manolescu intr-un interviu din ziarul Cotidianul ( numarul din 6 august 2009 ),   in care il numeste pe Mihail Sebastian “ un scriitor de raftul doi.” (  In mod nedrept, asteptarile domniei-sale se concentrau in jurul unor prozatori ca Liviu Rebreanu sau Mihail Sadoveanu ) . Sa nu uitam ca este vorba despre prozatori  foarte diferiti. Romanele lui Sebastian   – cu vadite tendinte autobiografice ( este vorba despre o proza scrisa la persoana I,  in care toate trairile personajului principal sunt focalizate intern ) au  o incontestabila  valoare literara, iar  sensibilitatea lucida a  evocarilor naratorului este ireprosabila.  Mult mai intelegator , si mai aplecat spre problemele evreiesti a fost Eugen Ionescu ( pe atunci inca traia in Romania ), el insusi evreu,  care intr-o cronica in ziarul Credinta  din 5 august 1934, afirma ca ” primele si ultimile  40 de pagini ale romanului ( De doua mii de ani )  sunt admirabile, dureroase si acute.”
In  prefata lui Nae Ionescu  se oglindeste cel mai bine spiritul veacului prin care i-a fost dat sa  treaca discipolului Sebastian,  acesta pierzandu-si  in mod nedrept cei mai  valorosi prieteni ( Mircea Eliade, Mircea Vulcanescu, Camil Petrescu, Liviu Rebreanu etc ). Toti acestia i-au fost rapiti de infernul nationalist- legionar care spulbera  totul în cale. Pe uniii i-a pierdut irevocabil ( prietenul sau din studentie, Mircea Eliade ) , pe altii relativ ( Liviu Rebreanu a ramas un mare prieten al evreilor, chiar daca ii admira exasperant pe Wagner si pe Nietsche ). Iata ce gasim scris in Jurnalul lui Mihail Sebastian din 29 martie 1938 : “ A aparut cartea Cellei Serghi  Panza de paianjen cu urmatoarea banda : Scriitorii Liviu Rebreanu , Camil Petrescu, Mihail Sebastian au recomandat editurii acest roman. Ieri dimineata doamna Rebreanu  ii telefoneaza lui Camil Petrescu: Domnule , cum ai permis o asemenea obraznicie : numele lui Rebreanu si al lui Sebastian la un loc ? ! “  Iata o alta secventa dureroasa din 29 septembrie 1939  :  ( Mircea Eliade ) : “Rezistenta polonezilor la Varsovia , este o rezistenta iudaica . Numai jidanii sunt in stare sa santazeze cu femeile si copiii aruncati in plina linie , pentru ca sa abuzeze astfel de scrupulele germane. In Romania, germanii n-au niciun interes sa distruga. Numai o politica pro-germana ne poate salva. Numai un guvern George Bratianu – Nae Ionescu e o solutie. Sovietele nu mai sunt o primejdie, caci, pe de o parte, au renuntat la comunism, iar pe de alta parte , au renuntat la Europa si se indreapta exclusiv spre Asia . La frontiera din Bucovina e  scandal. Noi valuri ovreiesti patrund in tara . Decat o Romanie inca o data invadata de jidani , mai bine un protectorat german…”  ( Sebastian , in gand , catre sine ) : “Iata cum gandeste fostul tau prieten , Mircea Eliade.  Armand Calinescu impuscat de o echipa de legionari. Situatia e dezastruoasa. Nemtii si rusii ar putea intra in tara  ca sa faca ordine. De la un ceas la altul, de la o zi la alta , putem pierde totul, adapost, paine , bruma de securitate pe care o mai  avem, viata. Si nu e nimic, absolut nimic de facut . Eu sunt dintre oamenii facuti sa astepte moartea cu resemnare, s-o accepte. Nu vad niciun gest de aparare pe care l-as putea schita , nu-mi trece prin minte niciun gand de fuga , de refugiu.”
Mihail Sebastian s-a jucat  pe sine, putin cate putin, in mai toate operele sale. Toti eroii sai poarta in ei insisi amprenta sufleteasca a autorului. Cu-atat mai mult  cei doi eroi reali din proza sa autobiografica ( Jurnal , De doua mii de ani, Cum am devenit huligan ). Nae Ionescu insusi, intr-un moment de luciditate a mintii sale chinuite pe altarul idolatru al legionarismului , se straduie  sa-i gaseasca cateva circumstante atenuante prietenului sau mai tanar invocand menirea de popor ales, dar si cruzimea suferintei lui Iuda,ucenicul tradator . Nu reuseste sa iasa la liman cu supozitia sa argumentativa deoarece se incranceneaza sa ramana la „dorinta”  evreilor de-a stapani lumea, un motiv antisemit mai vechi decat doctrina Garzii- de- fier. “ Evreii sunt poporul ales . Asta trebuie  sa o martruriseasca nu numai orice evreu , ci orice crestin. Evreii sunt poporul ales pentru ca cu ei a facut Dumnezeu primul legamant. Ei stiu asta.  Un popor ales are insa de indeplinit o functiune; caci el nu e  ales din cauza a ceva , ci  pentru ceva , intr-un anumit scop. Dar pentru ca sa-si poata implini misiunea lui , el trebuie sa se pastreze ca popor ales. Asta iarasi au inteles-o evreii. De aceea in istoria lor inca de la inceput,  se poate identifica extrem de lesne o tendinta constanta nu numai de a-si sfinti viata , dar si de-a o pastra pura de orice contact cu cei de alta credinta (…) Desigur evreii sunt poporul ales . Dar ales la ce ? Ei spun, ca sa stapaneasca pamantul. E o afirmatie care face orice discutiune posibila. Caci ce inseamna oare,  in domeniul realitatilor concrete , a stapani pamantul ? Socotesc, deci, indicat sa alegem un alt punct de plecare . Un punct de plecare care sa fie ceva mai precis si posibil, ca sa fie acceptat de toata lumea . Care e , dupa parerea evreilor , momentul in care ar fi sa inceapa stapanirea lor asupra lumii.? Momentul in care va aparea Mesia. Prin urmare, deplasand putin problema , fara a-i schimba insa punctul de ajungere , vom spune : evreii sunt poporul ales , pentru ca dintre ei trebuia , dupa hotararea lui Dumnezeu , sa se nasca Mesia.. Asupra acestora suntem cu totii de accord, evrei si crestini. Imediat dupa aceasta insa se deschide controversa. (… ) “
Pana aici logica lui Nae Ionescu se incadreaza in limitele unor rigori determinist – normale. Gandeste ca un om obisnuit , care ii antipatizeaza putin pe evrei, dar ii si admira pentru multele lor virtuti intelectuale. Ce se intampla mai departe cu logica discursului sau din prefata ? Profesorul , se vede limpede,  nu poate trece peste niste silogisme existential-simbolice – asemenea tuturor legionarilor, care nu s-au impacat niciodata cu ideea ca Isus este de origine evreiasca, blamandu-i in schimb numai pe evrei pentru rastignirea Lui  –  carora nu le gaseste potrivita decat  aceasta premisa: “ Iuda sufera . De ce ? Pentru ca traieste in mijlocul unor popoare pe care nu poate sa nu le dusmaneasca chiar daca ar voi altfel ; pentru ca din momentul in care a refuzat sa-l recunoasca pe Cristos – Mesia, ancorandu-se si mai departe  – pe drept sau pe nedrept – in calitatea lui de popor ales , el e dator fata de el insusi , sa-si implineasca functiunea care ii revine, aceea de dizolvant al valorilor crestine. Iuda sufera pentru ca l-a nascut pe Cristos , l-a vazut si nu a crezut . Si asta inca nu ar fi fost prea grav. Dar au crezut altii –noi . Iuda sufera – pentru ca e Iuda.”
Unul dintre cei mai devotati ucenici ai lui Nae Ionescu  a fost Mircea Eliade. Ca si Sebastian, Eliade a fost o descoperire a profesorului de filosofie, si il putem numi  ( exista dovezi concludente in acest sens ) protejatul acestuia . Profesorul l-a ajutat, prin relatiile sale suspuse,  sa obtina diferite burse ca sa-si faca studiile in strainatate. Aplecarea lui Mircea Eliade spre indianistica – dar si spre celelalte religii si culturi orientale – o  datoreaza in mare masura lui Nae Ionescu, care intr-adevar l-a ajutat mult, fiindcă Eliade  s-a dovedit a fi un tanar foarte ambitios, insetat de cunoastere si, mai ales, de renume. Revenit in tara, dupa experienta din India, Eliade isi reia colaborarea la ziarul  Cuvantul, impunandu-se in scurt timp ca sef de promotie al generatiei sale. În  27 noiembrie 1936 Sebastian îşi noteaza un dialog  cu Mircea Eliade , prilej bun in a  constata  ca acesta aluneca  din ce in ce mai jos,   spre doctrina nefasta de dreapta. Cand erau intre ei se intelegeau destul de bine, insa în public pozitia pronazista a lui Mircea Eliade devine extrem de categorica. Acesta sustinea, de exemplu, ca „toti marii creatori sunt de dreapta.“ De asemenea,  avea iesiri contra lui Nicolae Titulescu, datorita atitudinii acestuia fata de Mussolini. In razboiul civil din Spania, Mircea Eliade este alaturi de Franco, iar in politica interna se declara adept al lui Corneliu Zelea – Codreanu, artizanul si conducatorul miscarii legionare.
La 2 martie 1937 are loc o discutie violenta intre cei doi, din care Sebastian iese ingrozit. Iata ce scrie autorul Orasului cu salcami imediat dupa : “ Mircea iubeste Garda , spera in ea si asteapta victoria ei. Pretinde ca voievozii romani Ion Voda cel Cumplit , Mihai Viteazul, Stefan cel Mare…, dar si  Nicolae Balcescu,  Mihai Eminescu, Bogdan Petriceicu Hasdeu au fost la timpul lor “ gardisti”. Venind vorba despre studentul democrat – socialist Gogu Radulescu , care a fost sechestrat si batut la un sediu legionar cu franghii ude , Mircea Eliade este de parere ca bine i s-a facut.  Asa se cuvine tradatorilor. El, Mircea Eliade , nu s-ar fi multumit cu atat : i-ar fi scos si ochiii. Acasa la Mircea, mai noteaza Sebastian, se canta imnuri legionare.”  Pe data de 30 octombrie 1938 este asasinat Corneliu Zelea – Codreanu, sub pretextul ca a vrut sa fuga de sub paza . Mihail Sebastian scrie ca si Eliade si sotia sa “ sunt dezolati si se considera in doliu”. Iata ce noteaza  Eliade  in Jurnalul sau  referitor la acest eveniment: “ Daca exista un aspect dramatic si spiritualiceste valid in istoria legionarismului,  este tocmai prigoana din 1938.”  In romanul sau Noaptea de sanziene , o naraţiune superbă de altfel care apare in 1939, moartea Capitanului este receptata nespus de dureros de toti detinutii de la Miercurea- Ciuc : “ Apoi Stefan auzi un strigat sugrumat, salbatic, de fiara ranita : L-au impuscat pe Capitan! Nu se mai auzi atunci nicio suflare in toata curtea. Tacerea aceea impietrita i se paru mai cumplita decat orice strigat. In clipa urmatoare ii vazu pe toti cazand in genunchi, izbucnind in plans, gemand. Unii se loveau cu capul de pamant. Altii urlau ca un caine lovit. Cu armele in maini jandarmii ii priveau.”
Asasinarea lui Corneliu Zelea – Codreanu , urmata ulterior de moartea lui Nae Ionescu,  la 15 martie 1940 ( in urma unei crize cardiace ) l-au afectat enorm pe Mircea Eliade . Bucurestiul intreg vuia despre o posibila otravire a lui Nae Ionescu , la ordinul lui Carol al II-lea. Eliade avea de ce  sa se teama pentru propria lui viata. Disparitia lui Codreanu si a lui Nae Ionescu il va elibera de juramantul facut Miscarii Legionare ? Este evidenta solutia parasirii Romaniei.  Regele Carolal II-lea, care actiona in directia unei reconcilieri cu Miscarea Legionara ce continua sa supravietuiasca in subteran, aproba trimiterea lui Mircea Eliade intr-un post oarecare la Legatia Romana din  Londra. In 1940 , familia  Mircea si Nina  Eliade , dupa o escala la Paris , se instaleaza in capitala Angliei. “  Ii este dat sa priveasca de departe ( asa cum bine va nota istoricul Florin Turcanu, in interesanta sa  teza de doctorat ,  Mircea Eliade ,  Prizonierul istoriei ) dezmembrarea , ciuntirea Romaniei si pierderea Transilvaniei de Nord, a Basarabiei si a Bucovinei, alungarea regelui, cucerirea puterii de catre generalul Ion Antonescu si a camarazilor sai legionari,  si proclamarea la Bucuresti a Statului National-Legionar.” Potrivit aceleiasi surse, Nina, prima sotie a lui  Eliade, isi manifesta la rându-i convingerile legionare , si ” spera pentru sotul ei un post pe care i l-ar fi acordat in Romania, noul regim. “
În ziua de 11 februarie 1941 , Nina si Mircea Eliade au parasit Anglia,  cu destinatia Lisabona.  La Londra, la Lisabona sau la Bucuresti,  Eliade este un  “ extremist de dreapta“, antisovietic, antienglez, anti-democratiile aliate. Alianta Romaniei cu Germania nazista i se pare naturala, admira regimul autoritar al lui Salazar si  scrie o carte elogioasa despre dictatorul Portugaliei. Se straduie chiar sa inlesneasca o intalnire Salazar – Ion Antonescu si duce personal o scrisoare catre maresal,  din partea conducatorului portughez. Sosit la Bucuresti , Eliade evita  sa se intalneasca cu prietenul sau evreu,  Mihail Sebastian. Ce-ar mai fi avut cei doi sa-si spuna?  Si-au spus atat de multe lucruri frumoase despre arta, muzica, teatru…si despre  prietenie, mai ales in perioada cand Nae Ionescu era intre ei , veghindu-le anii frumosi si senini care inca nu fusesera otraviti de legionarism. Totusi, Mihail Sebastian a sperat pana in ultima clipa a sejurului bucurestean al bunului său prieten ca se vor revedea. Mai ales ca Eliade se intalnise deja cu Mircea Vulcanescu , si cu alti prieteni comuni. Indiferenta deliberata  a lui Eliade l-a afectat pe senzitivul Sebastian, care si-a notat  in Jurnal : “ Altadata mi s-ar fi parut odios, ba chiar imposibil, absurd. Acum mi se pare firesc. E mai simplu , e mai clar. Cu-adevarat, nu am nimic, absolut nimic, nici sa-i spun, nici sa-l intreb.” Peste ani, in Jurnalul sau, Eliade consemneaza astfel intamplarea : “ Mi-era, atunci,  rusine de mine , consilier cultural la Lisabona, si de umilintele pe care le indura el, pentru ca se nascuse si voise sa ramana Iosif Hechter .” Mai tarziu, la cateva zile dupa fatalul  accident care curmase nemilos viata prietenului sau, Eliade a scris : “ Mihai a trait o viata de caine in acesti ultimi cinci ani. A scapat de masacrele rebeliunii din ianuarie 1941, de lagarele antonesciene, de bombardamentele americane, de tot ce-a urmat dupa lovitura de Stat din 23 August. A vazut caderea Germaniei hitleriste. Si-a murit printr-un accident de circulatie , la 38 de ani.(…) Majoritatea oamenilor pe care i-am iubit sunt acum dincolo… La revedere, Mihai !” Plină de sentiment  aceasta evocare indurerata ! Dar ce pacat ca venea mult prea tarziu , si prietenul sau –  care-l asteptase odinioara, intr-un sejur bucurestean –  nu–i mai putea raspunde. Mihai, cum ii spuneau prietenii, s-a stins in plina forta creatoare in urma unui   accident  de camion din dimineata fatidică de 29 mai 1945.
Scriitorul Mihail Sebastian a fost un om loial principiilor sale de cinste,  dreptate,  adevar  si  prietenie, principiilor  de… bunatate şi altruism  Nu l-a parasit pe Nae Ionescu, nici macar pe ultimul sau drum , desi a fost aspru criticat de multi dintre prietenii sai evrei. Iata ce nota in Jurnal referitor la  disparitia lui Nae Ionescu, chiar in ziua inmormantarii acestuia : “ A murit Nae Ionescu . Se duce cu el o intreaga perioada din viata mea. Ce soarta stranie a avut omul asta extraordinar,  care moare neimplinit, nerealizat, invins, in sfarsit…ratat !Mi-e atat de drag, tocmai pentru ca a avut atat de putin noroc.”
Dar o strafulgerare divină tot l-a strabatut pe nemeritatul nostru  Sebastian, scriitorul cu un destin atat de scurt si de dureros:  intr-o zi de 16 aprile 1938, cu ocazia  Pesach-ului, el a tinut sa consemneze  in Jurnal următoarele  : “ Ascultand Pasiunea lui Matei, nu ma puteam desparti de cuvintele evanghelistului: In cea dintai zi a azimilor au venit ucenicii la Isus si L-au intrebat : Unde doresti sa-Ti gatim ca sa  mananci Pastele ? Era acelasi Paste, pe care-l sarbatorim noi de-aseara, era pasca pe care o mancam noi , vinul pe care-l bem noi, evreii. Mi-am amintit dintr-o data ca Isus e evreu, lucru pe care nu-l realizez niciodata de-ajuns, si care ma obliga sa ma gandesc din nou la teribilul nostru destin.”

           ( Bucuresti – August 2011; actualizare, Bucureşti –  Octombrie 2018 )

49 de răspunsuri la Mihail Sebastian şi „problema evreiască”

  1. Pingback: triouvzsitz

  2. Pingback: Criminal Law Atascadero

  3. Pingback: Miami criminal defense lawyer

  4. Articles with informative content like yours are a breath of fresh air. I thoroughly enjoyed every thought you made in your material. I am with you on your original views and unique content. Thank you for your unique literature yu ve shared us. Bless you Otniella bat Tzion.

    • Ray , Shalom !
      Welcome and Thanks , for all your wonderful words. I feel happy you`ve liked this historical critical content about Mihail Sebastian. He was a jewish writer who lived almost before and during The Two World War. He was carched in between those hard times, the fascism ones , that were crossed by all the jews in Europe.
      Thanks ! I am glad you like my glimpse of Literature ! God of Israel bless you !

  5. Vicky Hoffman zice:

    How much digging did you have to do for this great article. I may be assuming you studying a lot , this is very informative and interesting material. Thanks for sharing this information about this jewish writer. I read few yers ago his journal in English. Indeed Michail Sebastian is o very good writer.

    • Dear Vicky ,
      Welcome ! Nice to meet you here. What a surprise in finding you read Mihail Sebastian`s Journal in English…! It means that many knew about him if he had been translated in Elglish. Yes , he was a very sensitive -reflexive in a innner -self life writer.
      Be blessed by The Almighty One of Israel ! Shalom to you !

  6. Joe Spanow zice:

    This is a great article with a lot of useful information. I really enjoyed reading this and may return to revisit some of your points. You are a very good writer.

  7. Great goods from you Otniella. Mihail Sebastian si ” problema evreiasca “ | otnielabattzion . I have understand your stuff previous to and you’re just extremely magnificent. I really like what you’ve acquired here, really like what you are stating and the way in which you say it. You make it enjoyable and you still care for to keep it smart. I can not wait to read far more from you. This is really a great Mihail Sebastian si ” problema evreiasca ” | otnielabattzion.

  8. Pingback: Cheap Scattante Bikes

  9. Mihail Sebastian si problema evreiasca| Otnielabattzion . I was reading your narration with special delight. It s full of right observation and judgement about fascism years. Best Regards, Schaad Andy

  10. An exciting language is designer account. I suppose that you should indite much on this substance. To the succeeding. Cheers like your Mihail Sebastian si problema evreiasca | otnielabattzion. Very interesting article !!!! Best Regards , Antonio Bordges.

  11. Issac Maez zice:

    I simply want to say I am just beginner to weblog and definitely loved you’re blog. Likely I’m going to bookmark your site . You amazingly have great stories , like this one about Mihail Sebastian. I understood he was a jew that battled against fasciscism in Romania , during the Second World War. I am a jew , too, and understand him better than anyone. Regards for sharing your blog.

    • Shalom , Issac ! And Baruch Habba ! Yes , Mihail Sebastian was a jew who suffered very much during those fascism times , as well as all the jews in Europe . He was despised and departed by all coleagues of his generation, simply becouse he belonged to this people.
      May God of Israel bless you and make His Face shine upon you.
      Be blessed from Zion !

  12. Hi, I think your blog might be having very interesting issues. I should learn them all but I need more spare time. This one about this man Mihail Sebastian is cool. Very good blog, Otniella !

  13. Pingback: Baseball Superstar 2 Cheats

  14. I’m not sure where you’re getting your info, but great topic. Thanks for fantastic info I was looking for this Mihail Sebastian si problema evreiasca | otnielabattzion, made by Otniela – Daniela Onu. Congratulations Otniella. Lots of !

  15. Pingback: solid oak bedroom furniture

  16. Mihail Sebastian si problema evreiasca | otnielabattzion. I was recommended this blog by my cousin, Nick who likes to follow your site. You are incredible! Thanks! Your article about Mihail Sebastian si problema evreiasca| otnielabattzion made bz Otniela -Daniela Onu is very intelligent – worked. Best Regards, Lawrence

  17. Mihail Sebastian si problema evreiasca “ | otnielabattzion. I was recommended this website by a friend , Susan. You are wonderful! Thanks! Your article about Mihail Sebastian si problema evreiasca written by Otniela – Daniela Onu | otnielabattzion is the best one. Best Regards, Shane

  18. Mihail Sebastian si problema evreiasca | otnielabattzion made by Otniela – Daniela Onu. I was recommended this website by my cousin Nick. I’m not sure whether this post is written by him as no one else know such detailed about my difficulty. You’re wonderful! Thanks! Your article about Mihail Sebastian si problema evreiasca | otnielabattzion is very good and well – informative. Best Regards, Julia

  19. Karen Iborra zice:

    Exactly what I was looking for. Very good interesting post for what I want to read. Your blog is very beautiful Otniella. Keep doing your work.

  20. Mihail Sebastian si problema evreiasca | otnielabattzion. I was recommended this website by my cousin Nick. You’re amazing! Thanks! Your article about Mihail Sebastian si problema evreiasca | otnielabattzion is more than interesting. Best Regards, Lisa

  21. Lisa Siebert zice:

    Shalom!!!!! Adonai fie onorat prin acest articol. Este atat de bine realizat ! Fii binecuvantata, draga Otniela.

  22. Johan zice:

    Well I definitely liked reading it. This subject procured by you is very constructive for good planning. Thanks Otniella. God bless your work , all the glory being shared to our Father !

  23. Adriano zice:

    Sarut mana. Foarte interesant ! Imi place Mihail Sebastian. Este inteligent, sensibil si rafinat in romanele sale. Cred ca nu a fost suficient apreciat de criticii literari romani pentru ca a purtat stigmatul evreitatii sale intr-o epoca tulbure din istoria noastra. Pacat ! In nici un caz nu pot fi de acord cu Nicolae Manolescu. Nu e ” un scriitor de raftul doi .”

  24. James Fenison zice:

    Wonderful website ! Great article …I remember I read a couple of years ago smth connecting Mihail Sebastian. it was about his diary fascist years in Romania. I like very much him.
    Thanks for share all these Otniela. God bless !

  25. Dalia Delauter zice:

    Iti multumesc Otniela pentru acest articol. Simt ca lui Mihail Sebastian incepe sa i se faca dreptate. Stiu ca si noua . evreilor Hashem ne-o va face intr-o zi. In ce ma priveste , te felicit ca desi esti evreica l-ai gasit pe Meshiah …asa cum ne spui tu de fiecare data ” in persoana umilului Galileean.” Shalom Aleichem !

  26. Mandy Alhambra zice:

    You really are wonderful , Otniellabattzion ! Go on this job ! God bless your task for His glory ! God bless Israel !

  27. Catalina zice:

    Super comentariul, Otniela ! Multumesc ! Nu mi l-am imaginat niciodata pe Mircea Eliade legionar… Ce pacat, pentru o minte ca a lui si pentru un asa mare talent!

  28. geo 55 zice:

    Sărut mîna. Frumos blog. Interesante articole !
    Respectele mele , Doamnă / Domnisoara Otniela !

  29. Shalom, Prieteni ! Participarea la acest topic este mai mult decat imbucuratoare.
    Intr-adevar, Mihail Sebastian este pe nedrept catalogat ” un scriitor de rangul doi ” de catre unii critici literari , prea zgarciti, totusi, cu un autor care a dat mult Literaturii Române. Dar sa speram in vremuri mai bune, vremuri pe care scriitorul nu a mai apucat sa le traiasca pe pamantul acesta.
    Pana la urma sensibilitatea nativa si puterea de patrundere a analizelor filozofice ne-au fost transmise prin opera sa – dramaturgia si proza – care se citesc si astazi cu o mare delectare. Si aceasta este, de buna seama, cea mai nobila rasplata a unui scriitor.
    Fiti binecuvantati din Sion !

    • Shalom, Dear Friends ! Many thanks for sharing this topic with us.
      Hope you` ve enjoyed such a great writer as Mihail Sebastian still is, and have the oppurtunity to read in English some literary pages by him. He is very much loved in Romania, readers are added again to his fans every year. His novels and plays are still on the top in bookmarkets ` shelves.
      Be blessed from Zion, all of you !

  30. Katy zice:

    Multumesc pt acest eseu interesant.Lucruri pe care nu le cunosteam.

  31. remus zice:

    excelent eseul! tineti tot asa.

  32. Victor Selaru zice:

    Sarutmina. Domnisoara Otniela eu va urmaresc blogul de mai multa vreme… Sunteti pasionata de Mihail Sebastian fiindca este evreu sau pentru ca a fost un scriitor talentat? Ca om a facut destule greseli, chiar in relatia cu Nae Ionescu. La inceput i-a sustinut ideile fasciste. Dupa aia a-ntors armele.

  33. livia zice:

    F. interesant eseul. Mersi mult,fiţi binecuvântată, shalom.

  34. EmaVenceanu zice:

    Mulţumesc mult de tot pt acest articol!!!! Sunt studentă la Istorie în Cluj si imi place foarte mult Mihail Sebastian. Shallom, minunată doamnă Otniela Bat Tzion

  35. Eugen_Giculescu zice:

    Spun ca la dv, shalom. Greu imi vine a crede ca Mircea Eliade a fost intr-o asa masura implicat in odioasa miscare legionara. Pacat de el!

  36. eleonora zice:

    Soeur, fain articolul! felicitari!

  37. Cecilia zice:

    Dumnezeu sa binecuvinte toti evreii şi mai ales pe cei care cred in Mintuitorul Domnul Isus!

  38. Teodora zice:

    Super fain articolul! Bravo Otniela Bat Tzion!

  39. Vă mulţumesc pentru participare, Prieteni! Fiţi binecuvântaţi din Sion!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s