Hag Purim! – 5779

Purim-ul   פורים  este una dintre cele mai gustate sărbători evreieşti, datorită imensei victorii obţinută de  o regină neînfricată, o frumoasă evreică ( crescută  de un văr la fel de neînfricat, Mordechai sau Mardoheu ), care nu şi-a  iubit  viaţa, atunci când poporul ei a fost în teribilul pericol de-a fi linşat de lucifericul Haman.
Povestea Esterei (  numele ei evreiesc era Hadassah = ebr. mirt )  se poate găsi  in Cartea Esterei , una dintre Cărţile Tanach-ului ( Vechiul Testament ). Cartea are un îndoit scop: ea a fost scrisă din dorinţa de-a arăta cum a fost salvat poporul evreu datorită  protecţiei miraculoase a  lui Adonai – Elohim, de la o pieire iminentă, prin mijlocirea pe viata şi pe moarte a neînfricatei regine Estera,  soţia temutului Ahaşveroş. Numele lui YHWH nu este menţionat niciodată în Sulul Esterei ( deseori creştinii sunt  contrariaţi de acest lucru ) , însă Prezenţa Creatorului se resimte în fiecare pasaj , în fiecare frază, pe tot cuprinsul desfăşurării momentelor subiectului ( suntem într-o naraţiune plăcută,  în care sentimentele  viază împreună cu  personajele ). În al doilea rând,  Estera a fost scrisă şi pentru a oferi o consemnare a unui cadru istoric legat de celebrarea iudaică a Purim-ului ( 3: 6-7 ; 9: 26-28 ). În felul acesta se păstra vie amintirea unei izbăviri uluitoare a poporului evreu din Persia ( comparabilă,  ca intensitate a trăirii,  cu Pesach-ul si Yom Kippur ). În Carte este , de asemenea, menţionată  şi obligaţia de a respecta anual sărbătoarea Purim ( 9: 24; 28:32 ).
Deşi autorul  Esterei nu este cunoscut , din conţinutul Cărţii  reiese în mod  evident că el era familiarizat cu obiceiurile persane, cu palatul din Susa, şi cunostea destule amănunte despre regele Ahaşveros. ( Mai departe, AICI )

Reclame

Istorie confirmată – ( 3 )

             – Fraţii Bielski –

Istoria neobisnuita a fratilor Bielski nu prea a fost mediatizata pana acum cativa ani , cand a fost prezentata intr-o carte care s-a vandut foarte bine in intreaga lume. De curand , pe baza acestei carti s-a realizat la Hollywood un film de lung metraj , intr-o distributie de prestigiu.
Povestea reala a celor 1200 de evrei salvati in perioada nazista de interventia curajoasa a unei organizatii paramilitare a ajuns pe marile ecrane, In filmul american ”Defiace”, Daniel Craig , devenit faimos dupa rolul agentului secret James Bond , il  interpreteaza uluitor de bine  pe Tuvia Bielski, liderul unei grupari de partizani evrei din perioada nazista. ( Mai departe, AICI )

POEZIE, POEZIE, POEZIE… ( 20 )

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Cireşe de mai

de Daniela Reghina Onu

De unde să-ţi aduc
Iarna
Cireşe de mai?
Nici Pomul Cunoştinţei
Nu înflorea în ger.

Doat iluziile tale,
Iubitule,
Boabe cărnoase,
Dulci şi aromate
Precum cireşele,
Ne împrimăvărează în roz
Copacii din livadă,
Care iernează în noi.

De unde să-ţi aduc,
Iarna,
Cireşe de mai?

( Davideni –  Neamţ, Decembrie-2006; din volumul  Paşi printre pietrele Sionului )

Fără Bacovia

de Daniela Reghina Onu

Nici nu ninge, nici nu plouă.
Iarna asta plângăcioasă,
Tot geme la mine-n casă.
Plouă azi pe un uluc,
Mâine ninge în văzduh.
Crengi uscate bat în geam,
Picuri grei cad în lighean.

Nici nu ninge, nici nu plouă,
Moina-i gata pe din două.
Mă uit pe geam şi oftez,
Când văd parcul insolit,
Pudrat de chiciură,
Nins ca dintr-o ciutură.

Lângă chioşcul desuet,
Somnoros şi zgribulit,
Un student la actorie,
În căutare de simbrie,
Îl declamă plictisit pe Hamlet.

Nici nu ninge, nici nu plouă.
În camera rece şi goală,
Lampa îşi scurge lumina,
Ştearsă şi îngălbenită,
Ca o lună amorţită
Printre nori mototolită.

Nici nu ninge, nici nu plouă,
Moina-i gata pe din două.
Plouă, ninge în lighean,
Ceru-i cât un ocean,
Din care şi eu, şi tu,
Ne sorbim iluziile,
Ne-adapăm confuziile.

Nici nu plouă, nici nu ninge…
Ştii ceva? Dincolo de iluzie,
Trăim o certă concluzie:
Ţie nu îţi place Moina!
Dar nici mie nu-mi surâde.
Ia, să termin cu oftatul,
Cu plumbul şi claustratul!
I le las lui Bacovia
Să-şi construiască Lacustra,
Să-i plângă materia,
Să-i crească depresia.

(Bucureşti, Februarie-2012; din volumul Paşi printre pietrele Sionului)

Muzicieni evrei – ( 10 )

    

             Şalom, Prieteni melomani!

         Pentru începutul Anului 2019 vă propun o reîntâlnire cu genialul Lorin Maazel. Informaţii despre acest copil – minune al scenei muzicale ( violonist, dirijor şi compozitor ) puteţi găsi aici.  Am selectat de această dată câteva dintre Concertele de An Nou de la Viena, o scenă căreia maestrul i-a fost loial atâţia ani la rând.  Audiţie în delectare!

Biblia în imagini – ( 3 )

   Vizionare binecuvântată!

                    Mesia Yeşua este foarte aproape…

Profetismul biblic descifrat – ( 8 )

         Otniela vă propune, în prag de An Nou, câteva puncte de vedere ale profetismului biblic interpretabil. Pentru suflet şi viaţă, o vizionare cât mai folositoare!

           MULŢI ANI, NESFÂRŞIŢI, CU MESIA YEŞUA!

Urările Otnielei – ( 9 )

MERRY CHRISTMAS, IN PEACE AND REST,

TO ALL OF YOU, GOOD CHRISTIANS!

SĂRBĂTORI FERICITE,

ÎN PACE ŞI LINIŞTE,

TUTUROR CREŞTINILOR BUNI!

Otniela vă invită la film – ( 2 )

    Şalom, Prieteni! Vă invit să urmariţi ecranizarea vieţii ( anii de suferinţă maximă, din România ) pastorului Richard Wurmbrand. Consider că orice comentariu este inutil, în afară de unul interior, între suflet şi Dumnezeul pe care acest om excepţional L-a iubit şi L-a slujit,  dincolo de limita înţelegerii umane.  Vizionare folositoare pentru veşnicie! ( Vezi,  AICI ! )

ŞTIRI între ştiri – ( 16 )

           Iată un motiv serios de rugăciune! 

Mihail Sebastian, evreul

Mihail Sebastian s-a nascut  la Braila, in 1907 – pe numele adevarat Ioseph Hechter – ca cel de – al doilea copil al familiei, din cei trei baieti cu care familia fusese binecuvantata ( Pierre, Ioseph si Benjamin ). Tatal sau se numea Mendel Hechter, iar mama era  Clara, nascuta Weintraub.       
In mod paradoxal Mihail Sebastian si-a datorat, in mare masura , cariera sa de scriitor lui Nae Ionescu, mentorul sau si  semnatararul celebrei prefete a romanului autobiografic De doua mii de ani .  In timpul liceului trimite ziarului Cuvantul un articol , care, spre surprinderea autorului, a aparut fulgerator de repede. De asemenea,  la examenul de bacalaureat, teza sa despre poezia lirica romaneasca i-a atras in mod deosebit atentia presedintelui comisiei , care nu era nimeni altul decat profesorul de metafizica si logica Nae Ionescu, tot un brailean la origine. Profesorul Nae Ionescu l-a invitat pe tanarul absolvent de liceu sa ii fie colaborator la ziarul Cuvantul. Mihail Sebastian  nu a stat mult pe ganduri si atunci cand a sosit in Bucuresti, ca student la Facultatea de Drept, i-a onorat invitatia  profesorului sau; intai,un simplu colaborator, iar mai apoi, facand din plin dovada unei eruditii incontestabile, Mihail Sebastian  va ajunge redactor- sef  la ziarul mentionat ( in  1929 ).
Cuvantul era o revista literara de prestigiu ,  condusa foarte bine de Nae Ionescu , care semna deseori cele mai pompoase articole ( editorialele sale apareau din doua in doua zile ) . Alaturi de el se situau alte personalitati din lumea literara a vremii : Octav Onicescu, Vladimir Ionescu, Mircea Eliade , Mircea Vulcanescu , Dem. Theodorescu, George Breazul etc. Cuvantul era un ziar citit si uneori de temut  ( Cand Sebastian a venit colaborator, orientarea publicatiei era destul de filocarlista  si  antiliberala, militand pentru venirea la Guvern a PNT, in frunte cu Iuliu Maniu ).  In 1928 , in noiembrie cand P.N. T.-ul  preia  puterea,  Nae Ionescu isi afirma public dezamagirea fata de partid si de Iuliu Maniu , deoarece seful national – taranistilor nu prea era dispus sa  instituie in tara o dictatura in masa , asa cum o visa directorul de la Cuvantul  ( care tocmai fusese inlaturat din Camarila regala , unde pana la acea data prestase cu success functia de consilier politic,  imediat  alaturandu-se  legionarilor ). Orientarea legionara a publicatiei ajunge sa fie atat de proeminentă incat pentru articolele filolegionare din noiembrie-decembrie 1933,   ziarul va fi suspendat la 1 ianuarie 1934, deoarece era considerat principalul  vinovat moral in asasinarea primului ministru I. G . Duca. ( Mai departe, AICI )