Shalom, Haverim!
We’ve just invited you to enjoy more testimonies of jewish people who found Yeshua Ha Mashiach, as their Redeemer and Savior. Hope you’ll be fully blessed by their utterances and your faith in The Holy Spirit power and guidance wiil be incresed. May The Almighty bless your hearts and lives, for His sovereign Glory.
SUKKOT-ul este de asemenea una dintre frumoasele şi binecuvântatele Sărbători ale Domnului nostru, fiind descrisă în Vaikra 23 : 33- 46. ,,Domnul a vorbit lui Moşe şi a zis : Vorbeşte copiilor lui Israel şi spune-le : În a cincisprezecea zi a acestei luni a şaptea , va fi sărbătoarea corturilor , în cinstea Domnului , timp de şapte zile. În ziua întâi să fie o adunare sfântă : să nu faceţi nicio lucrare de slugă în timpul ei. Timp de şapte zile să aduceţi Domnului jertfe mistuite de foc . A opta zi , să aveţi o adunare sfântă , şi să aduceţi Domnului jertfe mistuite de foc ; aceasta să fie o adunare de sărbătoare : să nu faceţi nicio lucrare de slugă în timpul ei ” ( Levitic 23: 33-36).
Sukkot-ul, de obicei tradus în engleză prin Tabernacles, iar în română prin Sărbătoarea Corturilor, ţine şapte zile , de la 15 până la 21 Tişrei ( Septembrie / Octombrie ), şi se sfârşeşte în cea de-a 8-a zi – o zi cu totul specială – de 22 Tişrei. Trecerea de la sobrietatea Marilor Sărbători de pocăinţă la bucuria zgomotoasă şi exuberanţa Sărbătorii Corturilor , în care poporului i se porunceşte să construiască acele mici corturi din paie şi stuf ( în care este obligat să trăiască timp de 7 zile), este destul de rapidă , dar se pare că Dumnezeu chiar acest lucru Şi l-a dorit : poporul ales trebuia să conştientizeze mereu purtarea Sa de grijă, şi, mai ales, trebuia să-şi amintească periodic de unde l-a scos Dumnezeul părinţilor săi cu Mâna Lui puternică. Torah acordă o semnificaţie aparte substantivului s u k k a h, el desemnând mica şi simpla colibă în care israeliţii au fost obligaţi să trăiască în pustie, în drumul lor spre Ţara Promisă, după ce au părăsit Egiptul ( Levitic 23 : 42 ). Sărbătoarea Corturilor se mai numeşte şi Sezonul Bucuriei , Sărbătoarea Adunării Poporului lui Adonai, Sărbătoarea Popoarelor reunite, Sărbătoarea Dedicării etc. ( Mai departe, AICI )
Iată-ne ajunşi în pragul unei mari Sărbători anuale, descrisă de Moşe în Vaikra ( Levitic ) 23 : 23-25: ”Domnul a vorbit lui Moise şi a zis : Vorbeşte copiilor lui Israel şi spune-le : În luna a şaptea, în cea dintâi zi a lunii, să aveţi o zi de odihnă , vestită cu sunet de trâmbiţe, şi o adunare sfântă. Atunci să nu faceţi nicio lucrare de slugă, şi să aduceţi Domnului jertfe mistuite de foc.” Sunetul şofarului este foarte important deoarece el reaminteşte de întotdeauna măreţia Cuvântului lui Adonai: “ Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru ! – În luna a şaptea , în cea dintâi zi a lunii , să aveţi o adunare sfântă : atunci să nu faceţi nicio lucrare de slugă. Ziua aceasta să fie vestită între voi , cu sunet de trambiţă ( Numeri 29 : 1 )” .
Perioada cunoscută sub numele de Roş Haşanah ( Capul Anului ) coincide cu un cuvânt foarte important, Teşuvah ( în ebraică înseamnă întoarcere sau căinţă ), care începe din prima zi a lunii Elul şi continuă 40 de zile de zile, sfârşindu-se atunci când debutează Ziua Ispăşirii. Ultimile 10 zile , din cele 40 , încep pe 1 Tişrei şi se numesc zilele de veneraţie sau de penitenţă înfricoşatoare ; Şabatul care cade în timpul acestor 10 zile se mai numeşte şi Şabatul întoarcerii sau al Căinţei. De-a lungul celor 30 de zile din luna Elul ( cele înainte de zilele de veneraţie ) , în fiecare dimineaţa se suflă din şofar pentru a avertiza poporul , de la mic la mare, să se căiascăn serios de faptele rele şi să se reintoarcă la Adonai intr-o atitudine potrivită, una de mare regret şi de umilinţă. ( Mai departe, AICI )
Incipitul tuturor profeţiilor mesianice îşi are originea în textul din Gen 3:15. Îl putem extinde chiar până la capitolul 1, versetul 26 . În primul rând, trebuie să ne gândim la Planul iniţial de salvare al lui Dumnezeu cu privire la om, făptură creată după chipul şi asemănarea Sa, fiindcă aşa a vrut şi a gândit El toată Creaţia. Toată ZIDIREA emană IUBIRE şi temelia oricărui lucru conceput de Dumnezeu este ancorată în forţa creatoare a Iubirii. Ce minunat! ADONAI, după ce a creat totul prin CUVÂNT ( prin Logos ) , a privit la Creaţia Sa şi S-a bucurat : ,, Dumnezeu S-a uitat la tot ce făcuse şi iată că erau foarte bune. Astfel a fost o seară şi apoi o dimineaţă; aceasta a fost ziua a şasea.” ( Gen 1:31 ) Iar lucrurile au continuat să fie bune până în capitolul 3 , când intervine păcatul ( neascultarea de porunca divină); neascultarea a dus la pierderea relaţiei unice de părtăşie cu Dumnezeu, nu doar a omului, ci a întregii armonii din Zidire.
Dar pe Dumnezeu nimic nu-L poate surprinde, chiar dacă răzvrătirea omului Îi frânge deseori Inima . Dincolo de Planul iniţial , există un al doilea Plan , care întotdeauna acoperă falimentul uman al primului. Iar Planul dumnezeiesc se poate observa foarte bine în Istorie. După prima profeţie mesianică din Gen 3, ,, Domnul a văzut că răutatea omului era mare pe pământ şi că toate întocmirile gândurilor lui erau îndreptate în fiecare zi numai spre rău, ” ( Gen 6:5) şi, ca pedeapsă pentru decadenţa umană, EL trimite Potopul, salvându-l doar pe Noe ( cu toţi membrii familiei sale). Însă păcatul supravieţuieşte împreună cu arca , şi nu trece mult până când oamenii se răzvrătesc din nou împotriva lui Dumnezeu. Astfel, ei au început să construiască arogantul Turn Babel, iar Domnul a trebuit să intervină din nou , de aceasta dată decisiv, pentru a pune capăt îngâmfării umane: le încurcă copiilor lui Adam limbile şi îi împrăştie pe întreaga suprafaţă a pământului. De aici începe să fie trasat mai sigur Planul de salvare printr-un Popor; EL îi alege pe Avraam, pe Isaac şi pe Iakov. Din ei se va naşte o naţiune la care va fi trimis Mântuitorul promis al lumii. Mesia va fi un descendent al Poporului Israel ( celălalt nume al lui Iakov, de fapt numele pe care i l-a dat Însuşi ELOHIM ), un neam ales şi chemat în destin de Creatorul Cerurilor şi Pământului.
Dumnezeu îi face o promisiune deosebită lui Avraam, evreul : ,,Toate familiile pământului vor fi binecuvântate în tine” ( Gen 12:3) , considerată cea de-a doua mare profeţie mesianică, care îl aşeza pe Israel, prin Unsul care Se va naşte în mijlocul acestui popor, în rolul de Naţiune privilegiată, având o datorie salvatoare în faţa tuturor celorlalte naţiuni ale pământului . Aceasta este o referinţă sigură la venirea Domnului Yeşua Mesia, ca Mântuitor unic, desăvârşit, în lumea noastră, deoarece EL S-a născut din seminţia Lui Iehudah, fiul lui Iakov, fiul lui Isaac, fiul lui Avraam. Legat de acest mare adevăr, Mântuitorul Yeşua afirmă răspicat: Mântuirea vine de la iudei ( Ioan 4:22).
Când părintele Avraam a fost gata să-şi jertfească fiul promisiunii pe Muntele Moria, Dumnezeu a intervenit la momentuil potrivit, neîngăduind această jertfă de testare a credincioşiei. Tot ce mai rămăsese de încercat în Avraam se epuizase. ADONAI nu a dat greş; alesese şi formase un om după Inima Lui! Minunata este Mântuirea pregatită pentru toţi pământenii ! În locul jertfirii lui Isaac , Cel Preasfânt plănuieşte ca într-o zi să Se jertfească pe Sine: ,, Avrram a pus locului aceluia numele : Domnul va purta de grijă . De aceea se zice si azi : La muntele unde Domnul va purta de grijă.” (Gen 22:14 ) Pentru noi toţi ( mulţi arheologi admit aceasta), iată cea mai frumoasă dovadă de sacrificiu dumnezeiesc: altarul de pe Muntele Moria, unde Avraam trebuia să-şi jertfească fiul, este Golgota – locul unde Fiul lui Dumnezeu a murit pentru păcatele întregii lumi. Aici, pe dealul de osândă şi durere, în Locul Craniului , Dumnezeu S-a ţinut de Cuvânt, purtând de grijă întregii omeniri pierdute. EL a fost în Hristosul răstignit, împăcând, prin sângele Lui curat, întreaga Lume cu Sine.
( Comentariu de Daniela Reghina Onu; Bucureşti – Aprilie 2010 )
Şalom, Prieteni! Otniela vă invită să vizionaţi câteva ştiri esențiale pentru devoţionalul Dvs de rugăciune. Vizionare cu folos!
Shavuot – cu bucurie, pace şi speranţă!
Darul Torei şi Pogorârea Spiritului Sfânt sunt cele două mari evenimente care au schimbat destinul omenirii – mai cu seamă destinul copiilor lui Elohim, care s-au confruntat cu Un Dumnezeu puternic şi drept, dar şi cu Unul blând, care ştie să aline orice suferinţă. Să-L slăvim pe Domnul Dumnezeul nostru, Singurul care face minuni, pentru toată înţelepciunea descoperirii Sale, pentru minunatul Lui plan de salvare în Fiul Său, Mesia Yeshua , pentru Legea Lui, perfecta călăuză în viaţă. Mulţumim Spiritului Sfânt, Mângâietorul, că a venit la noi, în întinarea noastră, şi ne ajută zilnic, mijlocind rugile noastre cu suspine negrăite. Ce Dumnezeu Minunat avem! Fraţilor mei evrei, şi fraţilor mesianici,
Hag Shavuot Sameah!
de Daniela Reghina Onu
Jocul acesta de-a viaţa
mă amuză,
chiar dacă o dată pierd eu,
şi altă dată pierde ea.
Nu-i ca joaca din copilărie
când păpuşile – prinţese,
ursuleţii de pluş,
şi piticii Albei-ca-Zăpada,
mergeau la culcare împreună cu mine.
Când sub pleoapele mele grele,
eram pe rând Degeţica,
Prinţesa-Fluture,
sau Zâna Mării
ferecată în palatul de cleştar,
în care apărea triumfător Prinţul Fericit.
Acum râd,
cu gura până la urechi,
pentru că nu eu am pierdut pariul,
ci ea, viaţa, care demult
atât de frumos a minţit.
Doamne,
jocul acesta de-a viaţa,
este –atât de amuzant…
Debordant de amuzant!
Şi aşa de necinstit…
Amuzant de necinstit!
(Bucureşti, Septembrie-2011; din volumul Paşi printre pietrele Sionului )
de Daniela Reghina Onu
Hei, nu pari deloc
ceea ce vrei să fii,
Moarte!
Nu mă mai tulburi.
Victoria ta prematură,
un succes nemeritat,
s-a spulberat
ca un vis scăpat
de sub pleoapa aţipită,
pe înserat.
Hei, oricum ţi-a fost strivită puterea,
de răni, piroane şi spini.
Cineva ţi-a pus
căluşul în gură
când a strigat: “S-a isprăvit!”
Pe când tu, ca o zăludă,
te zbăteai furibundă
să-I spui că L-ai biruit.
Hei, te-ai înşelat amarnic!
Şi-atunci…
Şi-acum…
Fii rezonabilă, şi pleacă!
Ţi-am şters iremediabil semitonul
din Epilogul celui din urmă Vals.
( Bucureşti, Octombrie – 2011 ; din volumul Paşi printre pietrele Sionului )
de Daniela Reghina Onu
YAHWEH domneşte,
îmbrăcat în Shekinah măreaţă.
Încins cu un brâu de tărie
susţine stele şi galaxii,
tot Universul mare,
viază prin a Sa suflare.
Regatul Lui?
Un Scaun înalt de domnie
cu jilţul de foc,
stă în picioare
din ere străvechi
înveşnicite în uitare.
Nici râuri, nici fluvii,
nici mări, nici oceane
nu pot, prin vuietul lor uraganic,
să-L clintească din loc.
Căci locurile cereşti
nu-I pot cuprinde Măreţia
Sfinţeniei din Casa Lui.
Podoabă scumpă şi neprihănită,
săpată-n Legea dreaptă,
rămâne-va Dreptatea Sa.
Cât Veşnicia va tot exista!
( Bucureşti, Octombrie – 2012; din volumul Râsul viorii fără arcuş )
 | Amedeo Roth la MANDRAGORELE |
| Amedeo Roth la Tanjind dupa un alt Mesia… |
| Amedeo Roth la URMÂNDU-L PE YEŞUA… Mărturii –… |
 | X.Rem. la Mihail Sebastian, evreul |
| X.Rem. la Inainte de Revenirea lui Mashi… |
 | ricky la Ronetti – Roman |
 | otnielabattzion - עו… la Despre o viziune mesianică… |
| otnielabattzion - עו… la ȘTIRI între ştiri – (18… |
| otnielabattzion - עו… la Dreptul la ficţiune – (… |
 | Arlette Şerban la URMÂNDU-L PE YEŞUA… Mărturii –… |
 | un ucenic la URMÂNDU-L PE YEŞUA… Mărturii –… |
 | Volodia la LAZAR – UN ALT SIMBOL AL… |
| Amedeo Roth la Sărbătorile lui ADONAI – Succo… |
| Amedeo Roth la Sărbătoarea Corturilor –… |
 | U.H.G.D. la SIMCHAT TORAH – HALELLU… |
