Calendar Evreiesc

Menora 4

 Steaua lui DavidCalendarul Evreiesc socoteşte de la crearea de către Dumnezeu a primului om, Adam, (corespunzător zilei de 7 Octombrie 3761 î.C.) şi e lunisolar = Lunar-Solar, adică pune de acord anotimpurile cu fazele Lunii. (Calendarul Creştin e Solar / corelează anotimpurile cu mişcarea aparentă a Soarelui iar Calendarul Musulman e Selenar / Lunar, adică bazat pe fazele Lunii). În Calendarul Evreiesc, cu toate că determinarea zilelor calendaristice are ca punct de plecare mişcarea Pământului în jurul Soarelui, lunile calendarului sunt calculate după mişcarea Lunii.

O zi a Calendarului Evreiesc începe odată cu apariţia stelelor pe cer şi se încheie în seara următoare, odată cu apariţia stelelor pe cer (perioada dintre apusul Soarelui şi apariţia stelelor este considerată în dubiu, fiind definită ca zi şi noapte deopotrivă). Fiecare lună a Calendarului Evreiesc începe când apare Luna nouă pe cer, la o periodicitate de aproximativ 29 de zile şi 12 ore. În ciclul metonian de 19 ani lunisolari = Lunar-Solari, 7 din ei conţin 13 luni (al 3-lea an, al 6-lea an, al 8-lea an, al 11-lea an, al 14-lea an, al 17-lea an şi al 19-lea an) iar restul de 12 ani au 12 luni. Calendarul Evreiesc are o întârziere de 1 zi la fiecare 219 ani.

Zilele săptămânii sunt desemnate de numere, doar cea de-a şaptea zi – Shabatul – poartă diverse nume (Shabatul începe la apusul zilei de vineri şi se încheie la apusul zilei de sâmbătă).

În cadrul Calendarului Evreiesc trebuie menţionate 3 particularităţi:
• Există 2 luni care sunt declarate ca fiind prima lună a anului: luna 1, care este prima lună a anului civil (toamna) şi luna 7, care este prima lună a anului religios (primăvara)
• Din motive practice religioase, Anul Nou  nu cade niciodată în zilele de miercuri, vineri sau duminică
• În anii embolistici (anii care au 13 luni) se introduce înainte de luna 12 (care are 29 zile) o lună suplimentară de 30 zile.

Steaua lui David   Sarbatori Evreiesti

Rosh HaShana  – Anul Nou (aprox. sepembrie.-octombrie)

Pe rabojul primei zile a lunii Tisry e incrustat: “De Rosh HaShana se scrie si de Yom Kippur se pecetluieste, in ceruri, cine va trai si cine va muri…” Aceasta frază dintr-o rugaciune lămureşte intreg sensul sarbatorii Anului Nou si explica de ce evreii incep un An Nou nu cu petreceri, ci cu rugaciuni calde catre Divinitate. De aceea, conceptia religioasa evreiasca a stabilit intre Ros HaShana si Yom Kippur zece zile de pocainta, cand fiecare om se roaga lui Dumnezeu. Ruga curata, sincera, pornita din inima, pocainta si ajutorarea celor in nevoie influenteaza atunci cerul, astfel ca de Yom Kippur, cand sentinta se va pecetlui, sa existe motive pentru a-L indupleca pe bunul Dumnezeu. Caci, cum au spus mai toti profetii, Creatorul, spre a ierta, nu cere decat ca omul sa-si innoiasca inima – sa se hotarasca sa nu mai greseasca niciodata. Conform acestui  proces din ceruri pentru  sufletul fiecarui om, Anul Nou evreiesc se mai numeste si “Yom Hadim” – “Ziua judecatii”.

 Yom Kippur –  Ziua Iertarii (aprox. octombrie)

Cea mai simbolica dintre sarbatorile evreiesti este Yom Kippur, pentru ca in aceasta zi Atotputernicul decide nu numai soarta individului, ci soarta intregului popor evreu. Conceptia iudaica hotarand rolul individului in societate, l-a legat astfel de colectivitate, incat de viata fiecaruia depinde, adesea, soarta poporului intreg. Istoria din vremurile strabune si pana azi, a confirmat aceasta teza, statornicind ca pacatul unui individ se rasfrange asupra intregului popor, asa dupa cum piosenia unui singur om poate salva intreaga natiune. De aceea, in ajun de Yom Kippur, evreul e dator sa se duca sa se impace cu cei cu care s-a certat, sa-si indeplineasca indatoririle fata de Stat si fata de obste. Numai dupa aceasta poate sa se prezinte inaintea lui Dumnezeu.

 Sukot – Sarbatoarea Colibelor (aprox.octombrie)

In amintirea faptului ca la iesirea din Egipt evreii au locuit o vreme in colibe, numite in stravechea limba ebraica „Sukot”,  Moise a stabilit  perpetuarea acestei traditii. Cu acestea – ca si in atatea prilejuri – profetul nu voia decat sa fixeze in amintirea evreului miraculoasa iesire din Egipt. Ca toate zilele mari ale evreilor si aceasta sarbatoare era legata de munca pamantului. De aceea, poate, nu avea o data precisa. Suka a ramas in traditia evreiasca din ziua in care israelitii au capatat tara lor, acum trei milenii si jumatate. In zilele de toamna locuiau opt zile intr-o coliba, numita Suka, in amintirea faptului ca in astfel de incaperi au locuit stramosii iesiti din Egipt. De aici si denumirea sarbatorii: Sukot (colibele). O Suka era compusa din patru grinzi, prinse cu sipci si sindrila drept pereti, iar drept acoperis avea papura si frunze, prin care se vedea cerul, cu stelele inghetate de toamna. In interior coliba era impodobita cu covoare si ciorchini de struguri si fructe. Drept mobila o Suca avea doar o masa si cateva scaune. Aici gospodarul si familia sa luau masa si savarseau binecuvantarea vinului, cantand apoi imnuri de slava lui Dumnezeu, in fata marturiei stelelor. Evlaviosii obisnuiau sa doarma in suka, fiind convinsi ca bunul Dumnezeu Insusi ii ocroteste, ba chiar li se arata, asa cum, tot intr-o Suka,  s-a aratat Atotputernicul patriarhuluil Avraam.

  Hosana Rabah; Semini Ateret;   Simhat Torah (aprox. octombrie)

Ultimele zile de Sukot se numesc Hosana Rabah, Semini Ateret si Simhat Torah. A saptea zi a sarbatorii colibelor a primit denumirea de „Hosana Rabah”. Pentru prima oara s-a praznuit aceasta sarbatoare sub cel de-al Doilea Templu din Ierusalim. In cadrul rugilor si multumirilor catre Dumnezeu,  pentru ca a  dat ploaie la timp, se faceau procesiuni uriase. Semini Ateret este a opta zi de Sukot. In vremurile biblice Sarbatoarea Colibelor se incheia cu o adunare religioasa, de unde si numele sarbatorii acesteia. Astazi, din toate obiceiurile strabune au ramas aici doar rugaciunile, din care doua sunt caracteristice: ruga pentru ploaie la timp,  si multumirea catre Dumnezeu pentru ca a binecuvantat pamantul cu rod. Singura sarbatoare evreiasca a carei praznuire implica oarecare fast e „Simhat Torah”  (Bucuria primirii Torei).

Hanuka (aprox. decembrie)

Evreii n-au sarbatori nationale. Chiar acelea care sunt pornite de la amintirea unei intamplari la capatul careia istoria a inregistrat un act national au fost legate de credinta in Dumnezeu. Toate evenimentele nationale, care s-au inregistrat fara colaborarea expresa a Divinitatii, n-au incrustat pe filele Calendarului Evreiesc nicio sarbatoare. Astfel, evenimentul national al iesirii din Egipt e praznuit prin sarbatoarea Pastilor, fiind opera exclusiva a lui Dumnezeu, in timp ce cucerirea Canaanului, care nu s-a savarsit cu sprijinul Divinitatii, ci exclusiv prin oameni, nu constituie o sarbatoare, dupa cum nici cucerirea Ierusalimului nu constituie, din aceleasi motive, o sarbatoare. In amintirea minunii de atunci, se aprind in fiecare casa lumanarele, in prima zi una ; in a doua zi doua; etc. iar a opta zi, opt. Lumanarelele se aprind la sinagoga, intre rugaciunile de Minha si Maariv, iar la domiciliu, dupa ruga Maariv.

Obiceiurile legate de Hamisa Asar Bisvat (aprox. februarie)

Hamisa Asar Bisva inseamna 15 zile din luna Sevat si e una dintre cvasi-sarbatorile evreiesti, in special o sarbatoare a copiilor. Anul Nou al pomilor. (Ros Hasana la Iilanot). In Biblie nu gasim mantionata aceasta zi, totusi se pare ca ea are o obarsie straveche. Unii invitati cred ca aceasta era data cand incepea sadirea copacilor in Palestina, deci o data a agricultorului palestinian. Taranul evreu era miscat de innoirea firii si multumea lui Dumnezeu ca-i pregateste din nou cele trebuincioase vietii.

Purim –  Sarbatoarea  Destinului (aprox. martie)

Purim e singura sarbatoare laica a poporului evreu. Intr-adevar, in timp ce toate sarbatorile evreiesti sunt legate de slujbe religioase, iar manifestarea lor se inregistreaza numai de sinagoga, „Purim” e legat de mici petreceri familiale si prietenesti. Mai mult, in timp ce toate sarbatorile au fost ordonate in Numele lui Dumnezeu, Purim a fost ordonat de un om, din initiativa sa. Ne referim la Mordechai, eroul Cartii Esterei, carte in care nimeni nu a intalnit Numele lui Dumnezeu, puterea divina fiind inlocuita cu expresia „pur” (soarta, destin) de unde si numele sarbatorii, „Purim” (destine, sorti). Purim isi datoreaza existenta pe filele Calendarului Ebraic unor evenimente memorabile. La palatul regelui Persiei exista o rivalitate intrei doi curteni: Haman, un babilonian si Mordechai, un evreu. Din cauza acestei rivalitati, evreii din tara lui Ahasveros sufereau mult si situatia ajunsese atat de grava, incat Haman, care era in favorurile imparatului, a obtinut ordinul ca in ziua de 13 Adar sa fie exterminati toti evreii din regat. Estera, care era nepoata lui Mordechai, fu instiintata. Si in timp ce toti evreii posteau, ea s-a dus la rege si a obtinut clementa suveranului pentru israeliti. Aceasta salvare au socotit-o evreii drept o minune a destinului.

Pesach –  Sarbatoarea Sufletului Evreiesc  (aprox. aprilie)

Pesah aminteste actul iesirii din Egipt, deci ziua in care evreii au devenit un popor de sine statator, ziua in care istoria omenirii recunoaste existenta nationala a neamului israelit. Exista, oare, in viata popoarelor o zi mai mare ca aceea in care sub pologul cerului, au strigat lumii ca traiesc? Evreii sunt singurii care au considerat aceasta zi ca pe una pur religioasa. A fost un eveniment national, implinit prin vointa divina. Si atat de puternica era aceasta convingere incat pe vremea cand stramosii evreilor locuiau in tara de pe malurile Iordanului, in ajunul acestei sarbatori ei isi paraseau locuintele si porneau in procesiune spre Ierusalim, sa sacrifice acolo lui Dumnezeu mielul pascal. Pesach dureaza opt zile. Primele doua zile sunt sarbatori complete; in primele doua seri se oficieaza acasa Sederul; urmeaza patru zile de semi-sarbatoare, numite Hol-Hamoed si apoi iar doua zile de sarbatori sinagogale. In ultima zi se spune rugaciunea de Iscor – pomenirea mortilor.

 Shavuot (aprox. mai)

Era in ziua a treia a lunii a treia, cand urmasii lui Israel au ajuns in pustiul Sinai. Aici a hotarat Bunul Dumnezeu sa se infatiseze oamenilor si sa le daruiasca legea divina. In asteptarea acestui eveniment, Moise a ordonat ca timp de trei zile evreii sa se pregateasca in curatenie trupeasca si sufleteasca, pentru primirea Torei.

  Shabatul

Shabatul a jucat un rol important in istoria evreilor. El a imprimat un continut vietii lor nationale, le-a daruit puteri noi in timpurile grele si, numai multumita lui, evreii s-au putut mentine ca popor. Achad Haam spune, in cunoscuta lui opera despre Shabat: „Shabatul a pastrat pe evrei in mai mare masura, decat evreii Shabatul. Multumita religiei lor, evreii nu si-au pierdut caracterul lor national; prin caracterul sau spiritual – si forma sa traditionala, Shabatul a mentinut pe evrei la un inalt nivel spiritual, iar prin originalitatea sa, el a innoit si inaltat pe evrei, timp de veacuri, ferindu-i de decadenta” . Shabatul era nu numai o Zi sfanta de odihna si reculegere, ci si o Zi de bucurie a vietii.

12 răspunsuri la Calendar Evreiesc

  1. Shalom, Prieteni ! Hag Sameah !
    Va salut in Numele Domnul nostru , pe toti , si va doresc cea mai frumoasa si luminoasa Sarbatoare de Pesach.

    ANUNT IMPORTANT !
    Pagina veche a Calendarului Evreiesc a fost mutata. Ne pare rau ca in urma acestei schimbari necesare ( ea nu apartinea blogului , era o pagina de proba care nu mai putea sta agatata de blog ) comentariile de la aceasta pagina nu au putut fi salvate. Textul paginii a fost salvat si mutat intr-o pagina noua, asa ca sunteti asteptati sa va exprimati opiniile aici.
    Rugamintea noastra – valabila pentru toti vizitatorii – comentatori ! – este claritatea formularii propozitiilor si nota de respect in care dialogurile trebuie sa se desfasoare. Nu se admit fraze tendentioase , cu aluzii dispretuitoare , bascalia si ironia obraznica. Consideram ca slujind UNUI SINGUR DOMN si avand o SINGURA CREDINTA , calauziti fiind de ACELASI DUH , orice diferente confesionale rostite pentru a etala o doctrina sau o confesiune in defavoarea altora, si care declanseaza cearta de vorbe, nu-si poate gasi o justificare pe acest blog. Vor fi intotdeauna binevenite dialogurile constructive , moderatoare de pace si armonie sfanta.
    Va multumesc pentru intelegere! Sa fiti cu totii binecuvantati din Sion !

  2. Adrian Boluda spune:

    Sarut mana ! Am o intrebare , sarbatoarea Shevuot este totuna cu Rusaliile ?
    Va multumesc pentru timpul acordat. Shalom.

    • Shalom. Da, mai ales din punct de vedere mesianic. Darea Torei pe M-tele Sinai a coincis ( temporal ) cu Revarsarea Duhului Sfant, in Brit Chadasha. Evenimentul este prezentat in Faptele Apostolilor 2 , ca o promisiune certa a lui Ioel 2 din Tanakh. De ce a venit Duhul Sfant in timpul Sarbatorii Shavuot ( prezentata in Levitic 23 ) ? Pentru ca Tora, Cuvantul inspirat al lui Elohim, are nevoie de Spiritul Sfant. Numai Duhul lui Yeshua Ha Mashiach poate zamisli nasterea din nou in omul corupt de pacat, la auzirea Cuvantului Divin. Mai pe inteles spus, nu exista Slova fara Ungerea Spiritului Sfant. Cuvantul si Duhul lucreaza impreuna.
      Dumnezeu sa va binecuvinteze din Sion !

  3. Rares M. spune:

    O intrebare am si eu …Care sunt sarbatorile pe care le tin evreii mesianici ? Le tin pe toate cele prezentate aici ? Va multumesc. Sarut mana.

  4. Cristea Emilia spune:

    Ce minunat, Dumnezeu sa va binecuvinteze si pe dumneavoastra, toate le-a armonizat Dumnezeu intr-un mod frumos, ordonat. Slava Lui! Multumim pentru ajutorul acestui sait am citit si se pot invata multe de aici…iar apoi se pot sincroniza cu Biblia.

  5. Nelu T. spune:

    Lumea nu a dus lipsă de contradicții niciodată. Eu simt liniște când acestea nu sunt. Și totuși… Dumnezeu singur a folosit ca Nume al Său IHVH când a afirmat că Se numește SUNT. Odată cu traducerea Legii pentru samariteni a început și truda schimbării Numelui (vezi Ieremia.23:27). Toți credem că El Își iubește Numele, dar nu e folosit, ba mai este și uitat (?). Va trebui să continuăm a cânta Baruch ata Adonai în loc de Baruch ata IHVH Eloheinu Melech HaOlam? Doar ramura iudaică Karaite Îi va folosi Numele așa ca altădată de către toți și pretudindeni?

    • Sunt contradictii si contradictii, stimate domn Nelu T. Unele sunt necesare pentru a separa raul de bine si lumina de intuneric.
      O da , DUMNEZEU Isi iubeste NUMELE ! Dar tocmai pentru ca Si-L iubeste , omul nu-L poate rosti oricum : ” Oricine rosteste Numele Domnului sa se departeze de faradelege !” ( 2 Timotei 2 : 19 ) Cred ca este mult mai prudent sa nu fie rostit cu orice fel de buze decat sa fie rostit masinal si usuratic. Cum este rostirea , asa trebuie sa fie si inima…si trairea.
      Daca fratii karaiti folosesc binecuvantarea cu Numele in tetragrama, bravo lor ! Cred insa ca versetul de mai sus este valabil PENTRU TOTI.
      Shabat Shalom !

  6. valentin spune:

    am si eu o intreba re…..cand s-a nascut ISUS dupa calendarul evreiesc original?

  7. shlomo spune:

    I m a messianic jewish from England. It s nice to meet your site dear Otniela Bat Zion. Good post!

  8. yarina spune:

    wonderful blog lay out! wonderful post otnielabatzion!!!!! God bless you !!!!!!!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s