Bucătăria israeliană

Bucatarie israeliana 1Daca in  istoria timpurie a statului modern Israel mancarea era rationalizata, putand fi procurata numai cu ajutorul unor cartele, dupa anii `50 specialitatile culinare specifice bucatariei israeliene au  devenit vestite in intreaga lume.
” Eram disperata. Nu aveam ce sa le punem oaspetilor pe masa”, isi aminteste o israelianca despre perioada asedierii Ierusalimului in anul 1948, cand curentul , apa si alimentele erau toate rationalizate. Din cauza ca in primii ani de existenta a statului alimentele puteau fi luate doar pe baza de cartela, israelienii au invatat sa fie inventivi in acest domeniu.
Un restaurant din Ierusalim a inclus recent in meniu inedita : supa de scaieti.  Odinioara aceasta se consuma in Israel  fiindca orezul era prea scump pentru a putea fi importat. Astfel s-a inventat ” orezul Ben – Gurion ” , numit dupa intemeietorul statului. Pastele in forma boabelor de orez erau prajite in ulei si ceapa,  si apoi fierte in  apa. Aceasta alternativa ieftina s-a dezvoltat intre timp foarte mult, devenind acum o veritabila delicatesa.
Din cauza blocadei arabe nu exista, de exemplu, Coca – Cola. Din acest motiv, la terase se bea ” Gasos” , o apa minerala cu diferite arome. Mancarea era pregatita pe ” Primus”, un arzator Bunsen din alama. Nu se gaseau nici hamburgeri , nici pizza, deoarece lanturile de restaurante fast – food au aparut in Israel abia in anii `80. O varianta israeliana a acestora se numeste ” McDavid”.
In perioada de inceput israelienii isi potoleau foamea cu ” falafel” sau ” humus” , niste bilute Bucatarie israeliana 2 - Falafelprajite de naut sau pasta de naut. Nici pentru paine nu existau prea multe variante. Se gasea doar paine alba sau neagra, iar vinerea , pentru Shabat, se vindea ” hallah” , o franzela impletita, cu un gust dulceag. Fiindca painea era subventionata, fermierii preferau sa-si hraneasca vacile cu paine ieftina si nu cu cereale scumpe. La fel de iubita, ca in ziua de azi, era pita araba. Painea plata si rotunda se transforma repede intr-o cupa, daca este taiata corespunzator, iar in ea se pot pune legume, oua tari, sardine din conserva sau humus cu tehina.  Vinul israelian era imposibil de baut la inceput, avand mai degraba gust de otet decat de vin.
LipieTotul s-a schimbat in anul 1977, cand primul – ministru Menachem Begin le-a oferit azil refugiatilor evrei  din Vietnam. Primele restaurante cu specific asiatic le-au trezit israelienilor gusturile rafinate. Astazi exista cam 6000 de restaurante care servesc suchi sau gratare thailandeze stropite cu vin israelian. Pe inaltimile Golan si in alti munti evreiesti, ba chiar si in desertul Negev, se produce acum un vin de foarte buna calitate.
Israel Aharoni, un bucatar sef originar din Buchara, a invatat sa gateasca in Taiwan, nefiind influentat la inceputul carierei sale de obiceiurile evreilor de a gati kosher.  El a scris prima carte de bucate ne – kosher din istoria Israelului , contribuind considerabil la extinderea orizontului culinar al locuitorilor Tarii Sfinte. Rusii care imigrat in anii `90 au imbunatatit bucataria Israelului cu bors, conserve de fructe si legume si carne de vita. La randul lor, etiopienii au adus lipia acrisoara ( injeera ) si meiul.
Cei care inca sustin ca nu exista  o cultura culinara israeliana pot constata ca varietatea este la ea acasa in Israel, si in ceea ce priveste gatitul. Cand ies in oras, evreii consuma mancare italieneasca, greceasca sau chinezeasca, in timp ce ” la  mama acasa ” se bucura de bucataria traditionala. Bucatarii israelieni isi folosesc imaginatia pentru a crea noi specialitati gastronomice delicioase, pastrand in acelasi timp regulile kosher. Ca dovada a faptului ca arta culinara nu tine cont de conflictele politice, in plina desfasurare a Intifadei, in Eretz  a aparut o carte intitulata ” Bucataria arabilor din Israel”.

(  Comentariu de Otniela – Daniela Onu,  dupa informatiile din Jerusalem Post  ; Bucuresti , Ianuarie  – 2014 )

4 răspunsuri la Bucătăria israeliană

  1. Valerius zice:

    Vom face si noi cunostinta cu aceasta bucatarie. Oricum am servit humus la un coleg libanez in familia caruia am fost invitati acum vreo doua – luni. Ne -a placut la nebunie, mai ales Ioanei , prietena mea. Si e foarte sanatos!

  2. Beni C. F. zice:

    O frumuseţe de blog ! Felicitări, Otniela Bat Tzion ! Cu stimă, Beni

  3. Adrian Boluda zice:

    Foarte interesant ! Am mâncat ” falafel ” … e foarte gustos într- adevăr şi se pare că arabii din Bucureşti şi Iaşi chiar ştiu să-l prepare bine…. De altfel arabii au o bucătărie mult asemănătoare evreilor..

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s