Ronetti – Roman

Moise Ronetti – Roman ( Aron Blumenfeld, 1852- 1908  )  a fost  fiul Ceciliei si al lui Ioina Ronetti -Roman 3Roman, evrei askenazini din Galitia. Datorita lipsurilor şi deselor pogromuri din aceasta parte a Europei rasaritene, tanarul  Aron  vine in Moldova , stabilindu-se la Harlau la niste rude indepartate care s-au oferit sa -l ajute. Fortat de imprejurari a prestat  diverse meserii: invatator, contabil, functionar public. Si-a sustinut bacalaureatul la Suceava, iar in 1869 pleaca la Berlin pentru a studia medicina , pe care nu reuseste sa o termine datorita lipsei de bani. Se simte din ce in ce mai atras de filologie si de filosofie si chiar frecventeaza “ Akademie fur Philologie “.
Se inapoiaza in tara si se angajeaza ca pedagog si profesor de Germana la Institutul lui V.A . Urechia din Bucuresti.  In aceasta perioada isi schimba numele in ( Moise )  Ronetti – Roman. In 1878 il gasim colaborand la “ Timpul “ , apoi lucreaza ca traducator de Limba Germana la Departamentul Afacerilor Externe. Peste cativa ani se casatoreste cu fiica unui arendas din tinutul Neamtului si incepe sa duca o existenta mai usoara, de mosier, care insa ii va fi intrerupta cu zgomot de mistuirea casei in urma unui incendiu generat de taranii rasculati în fatidicul an 1907 ; dupa  pierderea  casei se muta la Iasi, unde va muri , nu peste multa vreme,  in urma unui atac de cord generat de trauma prin care trecuse.
In ceea ce priveste activitatea literara , Ronetti – Roman colaboreaza intre 1868 – 1872 cu revista “ Hamagid “ si cu alte periodice straine scriind  mai  multe articole despre Literatura Ebraica pe care le va iscali Ronetti – Roman , sau simplu Romano. Intre altele a colaborat la “ Adevarul , “ Almanahul Dacia “ , “ Convorbiri literare “ , “ Curentul nou “ , “ Egalitatea “, “ Mantuirea “ , “ Opinia “, “ Reforma “ ,  cu scurte poeme si mici alte studii de literatura. Mai colaboreaza cu “ Revista litarara si stiintifica”  , “ Romania literara “ , “ Timpul .” etc. In literatura, in romaneste , Ronetti –Roman se afirma cu satira “ Domnul Kanitferstan , extras din jurnalul unui trandav “ ( 1877 ) , in care este satirizat V. A , Urechia , infatisat ca un farsor, plagiator etc. Scrie si un poem de inspiratie byroniana , dupa gustul vremii intitulat “ Radu “ ( 1878 ). Dezamagit in dragoste si in prietenie ,  Radu , un proscris , bantuit de negre melancolii , isi cauta refugiul in mijlocul naturii. Eroul Radu ramane singur si nemangaiat desi doreste tarii lui o grabnica mantuire de “ obedele straine “ , se consacra luptei pentru libertate. Exprimarea este uneori mai greoaie si este lipsita de nota lirica dominanta a vremii. Ronetti – Roman este mult mai reusit in satira , are un spirit malitios si intelegent. In “ Satira Jocului “ ( “ Flacara “,  1913 ) , el reuseste sa creeze cateva tipologii: camatarul , senatorul pehlivan , “ un poetel “ , “ o vaduva trezita “ , un gazetar vandut , un cartofor etc , care ii prilejuiesc ironii crude pe seama unei “  lumi inalte “ cu “ spoiala ei de moravuri .”  Interesanta si elocventa pentru Istoria Literaturii , este brosura polemica “ Doua masuri “ ( 1898 ) care contine o luare de pozitie transanta,  vis-a- vis de situatia evreilor din Romania, de “ problema evreiasca “ care , evident il obseda pe autorul dramei “ Manasse “.    
Autorul incearca sa exprime aici “ icoana limpede a ovreiului vechi “ , asa cum este prezentat in textele sacre. Nemultumirea sa era ca  numai ovreiul grotesc sau hapsan era prezentat in Literatura , de aceea prin drama “ Manasse “ autorul va incerca ( in 1900 ) un soi de reabilitare a imaginii standardizat – populare a evreului.Este evident o opera de maturitate in cariera scriitorului. Tema este aceea a DRAGOSTEI care triumfa in ciuda tuturor piedicilor , chiar daca aceasta  inseamna  prejudecatile de rasa , de religie , de cultura etc. Piesa a starnit reactii antinomice , respingere furioasa dar si elogii exagerate.
Manasse Cohen, eroul principal, este un evreu batran, venerabil , foarte religios, habotnic in devotiunea sa fata de idealurile religioase. Este cat se poate de intolerant cu incalcarea vechilor rituri si traditii evreiesti, fervoarea cu care le apara atinge cote paroxistice. Orice amestec intre crestini si evrei este exclus. ( nu este vorba de ura asa cum incearca sa –i  justifice reactiile diversi critici literari ) ci mai degraba de dorinta disperata a evreului tradionalist de-a nu lasa asimilismul sa-i devoreze valorile si constiinta de neam ales. Fiul sau,  Nisim Cohanovici , ilustreaza o generatie mai permisiva altor valori si culturi, asipirand catre o asimilare , mai ales daca aceasta aduce vreun folos. Lea, fiica lui Nisim,  face parte ca si fratele ei  ( socialist ),  Lazar, din cea de-a treia generatie eliberata de constrangeri religioase. Dragostea  ei pentru Matei Frunza provoaca o mare tulburare in familie , mai ales in dreptul lui Manasse care nu crede in iubirea absoluta si in imboldurile inimii. Lea se indragosteste nebuneste de acest tanar crestin si vrea sa se casatoreasca cu el. Parintii vor face tot ce le sta inputinta ca sa-i  schimbe gandul , o logodesc cu un evreu insa nu pot suporta suferinta pricinuita fetei,  si se decid sa-i marturiseasca cazul batranului , care ramane implacabil in traditionalismul iudaic,  dezlantuindu-se cu habotnicie – incapabil sa inteleaga sentimentele in afara legii. Are o  proasta intuitie , si crede ca-l poate cumpara cu bani pe iubitul Leei. O conjura pe fata sa renunte,  intr-o revarsare de fanatism orb. Monologul este intr-adevar memorabil : “ Lea ! Si neascultarea are margini. Unde te afli ? In ce casa esti ? O fata in casa unui barbat strain ! In ce lume era sa intri ? Cunosti tu lumea aceea , tu ovreica ? In lumea ceea duhul urii se coboara din cer si arde din pamant si scapara din ochii oamenilor. Ura nimicitoare , in contra mea , in contra ta , in contra a tot ce e ovrei. Omoara un om , daca ispasesti pacatul , ti se iarta . Naste-te ovrei , si daca ai fi ingerul lui Dumnezeu , nu , asta nu se iarta. Tu nu stii . Ai fost crescuta in casa , pazita si ferita de sagetile otravite ale urii . Tu nu stii cum dor. Dar intreaba-ma pe mine, cerceteaza cenusa celor morti, citeste pe fata celor vii, si cand urla vantul , pleaca-ti urechea, asculta bine, si vei auzi gemete de ovrei. Eu nu stau aice numai ca bunicul tau. Sunt judecatorul tau. Prin gura mea te cheama tot neamul tau obidit , iti vorbesc in numele parintilor tai de care vrei sa te lepezi… Copila ratacita in bezna noptii ! Vezi o licarire si crezi ca e vatra primitoare. Sunt ochi de lup, lucind de lacomie dupa prada. Ce crezi ca iubeste el in tine ? Mintea ta cea limpede ? Mintea ta cea buna ovreiasca ? Esti frumoasa , Lea ! Dumnezeu ti-a dat mostenire frumusetea mamelor noastre strabune. Asa de frumoase si de mandre se plimbau reginele noastre pe coastele muntelui Zion. Esti frumoasa Lea, pricepe, asta-i ! Vrea frumusetea ta, e lacom de carnea ta, de carne ! ( Ridica pumnii pana la inaltimea tamplelor). Doua mii de ani de carne ovreiasca si tot nu s-au saturat!… “
Batranul va muri de suparare , omagiat chiar de adversarul lui , tanarul roman : “ Un barbat intreg s-a savarsit . Stetea cu amandoua picioarele pe pamant si capul lui ajungea pana la cer. I-am facut rau si nu m-a iubit, dar amintirea lui o voi pastra in cinste .”
Roneti – Roman si-a iubit tara, desi in 1907 , taranii suparati si revoltati i-au devastatat mosia ;  a murit de inima rea , in data de  7 ianuarie 1908, la Iasi unde se refugiase aproape sarac.
George Calinescu , in a sa ” Istorie a Literaturii Romane de la origini pana in prezent”  , il descrie pe  dramaturgul evreu ca fiind : “ tipul evreului inteligent care incearca sa inteleaga tragedia rasei sale si s-o judece la rece.” Iar despre Manase , personajul , Calinescu scrie : “ Definirea prin gesturi a eroilor dovedeste ochi dramatic. Inainte de-a se aseza la masa, Manasse se spala pe maini, si inainte de-a imbuca se inchina. Tinuta lui e rabinica , demna. Sau, dimpotriva e adaptabil si sugubat ca un Cilibi Moise.”
Criticul Nicolae Manolescu emite la randul sau o asertiune : “ Fara a fi exceptionala , Manasse este una dintre reusitele de durata ale dramaturiei noastre . Daca ar fi fost tradusa , s-ar fi observat ca ea anticipeaza literatura lui Bashevis Singer, mutand personajele si actiunea din spatiul galitian in cel romanesc.” Nu putem sa-i dam  dreptate in totalitate lui  Manolescu – desi , fireste,  domnia sa a reusit sa surprinda fenomenul – pentru ca evreul isi pastreaza obiceiurile religioase  si trasaturile etnice  in de orice parte a lumii in care ar fi fost nevoit sa traiasca. Evreul galitian nu este mai deloc deosebit de cel din spatiul romanesc ( daca ii vom avea in vedere pe  evreii askenazini , bineinteles ). Fara indoiala, Manasse ramane cel mai fidel prototip al evreului,  de pretutindeni, dintotdeauna.

Bibliografie:
1. Piru , Alexandru,  Istoria literaturii romane de la inceput pana azi, Bucuresti , Univers , 1981 )
2. Calinescu , George , Istoria literaturii romane , Bucuresti , Garamond, 1994.
3. Mihail, Jean, Filmul românesc de altădată, Editura Meridiane, București, 1963
4. Manasse, București, 1900

( Schita  critic – istoriografica realizata de Daniela Reghina Onu ; Bucuresti, Ianuarie – 2011 )

23 de răspunsuri la Ronetti – Roman

  1. Albert Kindberg spune:

    Şalom.Sunt bucuros de aflarea acestui blog. Uite cine nu-şi uită naţia, o evreică mesianică. Unde se vede ca degeaba sunt persecutaţi mesianicii, ei tot evrei rămân.
    Să nu te sperii Otniela şi eu sunt mesianic. foarte bine si frumos ce faci ! Prima dată eu am citit piesa Manasse la 14 ani şi mi-aduc aminte că mi-a fost aşa milă de Cohen de am plâns. Adonai Y `mloch le Olam Vaed. Fii binecuvântată de EL – ELyonah Adonay !

  2. Matei Claudiu Arghire spune:

    Ma bucur de acest comentariu istoriografic. Uite-asa mai aflu si eu lucruri noi si interesante.
    Prima piesa despre evrei in literatura romana este Manasse…o drama.
    Binecuvantari , sarut mainile si…Shalom !

  3. ici spune:

    Absolutely indited subject matter, Really enjoyed examining. It s a wonderful work here Otniella. Keep doing on. God bless you.

  4. I was reading some of your articles on this site and I believe this site is very instructive! Continue putting up. God bless you Otniella !

  5. obrazy olejne spune:

    wonderful blog otnielabattzion. very nice to find it. go on doing your job.

  6. Reuben Feldman spune:

    Shalom domnisoara Otniela. Va felicit pentru aceasta indeletnicire nobila. Sarutmainile.

  7. Bogdan spune:

    Şalom Otniela ! Un studiu interesant despre unul dintre cei mai interesanţi scriitori evrei din ţara noastră.

  8. un ucenic spune:

    Multumim pentru aceasta mica biografie! Domnul sa va binecuvinte sora Otniela.

  9. Anca Gore spune:

    Faină prezentare ! Mulţumim Otniela ! Învăţăm lucruri noi pe blogul dvs…Şalom.

  10. Amedeo Roth spune:

    Sărut mâna Otniela. Frumos gest aţi făcut cu această mică aducere aminte despre un mare scriitor evreu…Din păcate destul de uitat azi.
    Cum să se sature omenirea de „carne evreiască”? Avea dreptate bietul Manasse. Nu s-au săturat în trecut în Europa fascistă şi în alte regimuri totalitare, nu se satură nici azi … măcar în Ţara Sfîntă să avem pace. Aţi văzut ce atentat sângeros direct la citirea Torei…Cum nu merge ceva bine în lumea aceasta, noi evreii suntem de vină. E-he , poate când vine Moşiakh să avem şi noi linişte… Barukhu să ne audă !
    Şabat Şalom , de la amândoi Otniela. Cu respect şi drag – Amedeo şi Constance

    • Albert Kindberg spune:

      Şalom Otniela, Şalom Amedeo, vă binecuvântăm cu drag din Ţion !
      Este un semnal de alarmă pentru noi, evreii, să ne rugăm mai mult pentru Ereţ şi pentru toţi evreii de-acolo şi din lumea întreagă. Adonay iubeşte Israelul ! Dacă nu ar fi fost El cu noi ne-am fi prăbuşit ( psalm 124 ). Moshiakh va veni a doua oară în Ierushalayim…Cine ar putea să -L oprească ? Cine va îndrăzni să se pună cu El – Şadayi şi cu planurile Sale ?
      Curaj, Domnul e la cârmă ! Şavua tov la toţi dragii noştri mesianici ! Albert şi Abigail

      • Amedeo Roth spune:

        Eu mă rog, dragule, mă rog tot timpul…la shill, acasă îmi spun toate rugăciunile. Dar poate ne trebuie mai multă credinţă. Nevastă-mea Constance mereu îmi spune ( ea are idei mesianice ) că trebuie să-i cred pe nevi’im mai mult. Barukh Habba, mersi frumos. la Adonay ne e speranţa…

  11. Teodora spune:

    Eram o mare amatoare de teatru la tinereţe. Mergeam şi-mi cumpăram bilete în fiecare stagiune. Foarte interesantă prezentare Otniela ! Şalom şi Domnul Ieşua să vă binecuvânte !

  12. Calvin spune:

    Corect ! Am înţeles că Ronetti – Roman are un mare aport la dramaturgia românească. Dar de ce nu se joacă piesa aceasta în zilele noastre ? E o piesă valoroasă. Când a fost regizată ultima oară ? Şalom doamnei/ domnişoarei gazdă şi vizitatorilor blogului.

  13. Rares M spune:

    Foarte clar si pentru mine ca a fost primul scriitor de piese romanesti cand totul se juca in franceza sau germana… Shalom, sarut mainile.

    • Rares, Ronetti – Roman a fost primul dramaturg evreu care a scris o piesa evreiasca in limba romana. In 1900, cand drama iese de sub tipar, existau destule piese in limba romana scrise de Alecsandri, Caragiale… Imediat dupa 1901, cand are loc zgomotoasa ei premiera la Teatrul National din Iasi, au inceput sa apara piesele lui Barbu St. Delavrancea si Al. Davila.
      Sa fiti binecuvantat din Sion cu mult Shalom !

  14. Ana-Maria Conley spune:

    Excelenta biografie ! Multumim Otniela…I-am tradus si lui Rudolf textul. Te imbratisam si ne rugam pentru tine. Cu mult drag – Ana si Rudolf

  15. Dragi Prieteni, Shalom ! Va multumesc pentru participarea intensa la acest topic. Fireste, ma bucur ca un mare dramaturg este cunoscut si pe blogul nostru. Apreciez comentariile Dvs, si le inteleg rostul. Sunt sigura ca timpul va aduce o rezolvare calauzitoare la multe dintre nedumeririle noastre…Multe lucruri inca nu pot fi intelese, dar cand va veni Mesia toate se vor aseza la locul lor. Da, Yeshua Ha Mashiach, Fiul lui Adonai, este SINGURA SOLUTIE !
    El – Shadayi sa va ocroteasca din Sion !

  16. mariushuluban spune:

    Shalom, numele meu este Marius. Vreau sa va felicit ptr. blog si sa- mi exprim admiratia ptr toate lucrurile frumoase pe care le promovati. Sunt sigur, ca de-acolo de sus Dumnezeu vede si rasplateste.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s