Poeziile mele – ( 3 )

Dani

Chiar de voi fi îngropată
Într-o străină ţărână ,
Tot învia-voi odată
În LIMBA ROMÂNĂ.

( Nina Cassian, Inscripţie )

( click pe sertare pentru a vizualiza poeziile >  )

POEZIE MESIANICĂ de  Daniela –  Reghina  Onu

Emoţie, asta înseamnă că întâlnirea cu textul iremediabil turnat în forme aparent încremenite se impune atenţiei nici măcar stânjenit de rigorile aşezării în pagină, cumva încorsetat de ordinea trufaşă pe zile şi luni. Fiindcă mai presus de imaginara distincţie posibilă între impulsurile terestre şi aspiraţiile ascensiunii către zonele spiritualităţii, totul poartă amprenta zămislirii sub semnul nobil, inconvertibil în măruntă trăire, al iubirii devoratoare, echivalentă absolutei dăruiri de sine. La fiece pas, poeta Daniela Reghina Onu întinde mâna cititorului şi-l invită s-o urmeze mai presus de banalitatea existenţei cotidiene, pe un drum al credinţei durabile, eliberată de obsesiile conjuncturale, paralizante, cu viziunea stenică a ţinutului promis de Pronie, unde „nu este nici suferinţă, nici suspin”. Desigur, se ajunge numai cu perseverenţă la parametrii credinţei salvatoare. Dar, măcar să năzuim.
( Ortenzia Daniela Şerban, profesor gradul I ; extras din Prefaţa volumului Râsul viorii fără arcuş )

Primenire    

Ce dor îmi e de Apa Vieţii,
dar ulciorul mi-e spart!
Şi, ca să-mi cresc izvorul,
mi-am primenit şipotul
cu toată – `Nţelepteciunea
din Torah şi Tanach.

( Bucureşti, Mai – 2012 ; din volumul  Râsul viorii fără arcuş )

 vioara mea

vioara mea n-are arcuş,
dar totuşi cântă bine.
sub Mâna Divină,
strunele neîmblânzite
şi-au găsit culcuş
tocmai în Căluş.
mângâiate blând,
corzile suspină
şi încheagă,
în acorduri majore,
în acorduri minore,
concertul unic
pentru o vioară
fără arcuş.

(Piatra Neamţ, Februarie – 2011 ; din volumul Râsul viorii fără arcuş )

Mă voi întoarce

Mă voi întoarce
Mă voi întoarce într-o zi
în locul de unde am venit.
O caleaşcă albă,
şi doi cai înaripaţi,
îmi vor traversa mormântul,
unde mi-am îngropat
iluziile captivităţii mele
de-o clipă.

Mă voi întoarce într-o zi…
Cu Veşnicia în braţe,
mă voi întoarce… Acasă.

(Bucureşti, Decembrie – 2013 ; din volumul Râsul viorii fără arcuş)