Obadia – profet umil, mesaj puternic ( II )

Distrugerea Edomului ( versetele 1-4 ). ” Căci mândria inimii tale te-a dus în rătăcire, pe tine care locuieşti în crăpăturile stâncilor, şi domneşti în înălţime; de aceea, tu zici în tine însuţi: Cine mă va arunca la pământ? Dar chiar dacă ai locui tot atât de sus ca vulturul, chiar dacă ţi-ai aşeza cuibul între stele, tot te voi arunca jos şi de acolo, zice Domnul” ( Ovadia 3-4).
Din aceste două versete reiese clar orgoliul şi mândria edomiţilor. Presupusa siguranţă a condiţiei geografice a Edomului în munţii Seirului a făcut ca acest popor să se autoamăgească. Edomiţii s-au bazat pe protecţia naturală a stâncilor. Ei trăiau în peşteri situate la înălţime şi se simţeau în deplină siguranţă în faţa atacurilor inamice. Unii dintre ei se aşezaseră atât de sus în munţi încât am putea spune că s-au ridicat ca nişte vulturi şi şi-au făcut cuibul între nori. Capitala edomiţilor era Petra, cetate considerată a fi de necucerit. Acest popor orgolios trăia cu iluzia că nimeni nu îl poate învinge.  Domnul S-a ridicat grabnic impotriva mândriei lor şi le-a anunţat judecata. Nenorocirea a venit instantaneu asupra locuitorilor Edomului ca rezultat al Pronunţării Divine în faţa aroganţei lor fără margini.
În acest context, gândul ne duce  la un alt eveniment asemănător, despre care citim în Isaia 14: 13-15 : ” Tu ziceai în inima ta: Mă voi sui în cer, îmi voi ridica scaunul de domnie mai presus de stelele lui Dumnezeu; voi şedea pe muntele adunării dumnezeilor, la capătul miazănoaptei; mă voi sui pe vârful norilor, voi fi ca Cel Preaînalt. Dar ai fost aruncat în Locuinţa Morţilor, în adâncimile mormântului.” Versetele acestea nu vorbesc însă despre Edom, ci despre sursa aruganţei, Satan, tatăl minciunii şi al mândriei demonice. El a încercat să fie egalul lui YAHWEH, dar îndrăzneala sa fără măsură i-a provocat căderea. Ceea ce s-a întâmplat cu Edom, se va întâmpla în final şi cu Satan.
Distrugerea va fi completă ( v. 5-9 ). „Dacă ar fi intrat la tine nişte hoţi sau nişte tâlhari de noapte – cum eşti de pustiit! – ar fi luat ei oare mai mult decât ar fi putut?! Dacă ar fi venit nişte culegători de vie la tine, n-ar fi lăsat ei niciun strugure în urmă? Vai! Ce scormonit este Esau! Cum i s-au descoperit comorile! Toţi cei uniţi cu tine te-au izgonit înapoi până la hotar, prietenii tăi te-au înşelat şi te-au stăpânit. Ceice mâncau din pâinea ta ţi-au întins curse pe care nu le-ai băgat în seamă.  Oare, zice Domnul, nu îi voi pierde Eu în ziua aceea pe cei înţelepţi din Edom şi priceperea din muntele lui Esau? Vitejii tăi, Temane, se vor înspământa, pentru ca toţi cei din muntele lui Esau să piară în măcel” (  Ovadia 5-9 ).
Domnul foloseşte mai intâi imaginea unui hoţ care ia totul şi nu lasă absolut nimic în urma sa.  Judecata divină asupra Edomului nu era parţială, ci era una completă şi definitivă. Edom s-a bazat pe nişte resorturi care aveau în final să îi provoace căderea. Aliaţii care s-au întors impotriva sa au fost triburile care trăiau în vecinătate şi care s-au bucurat de o mare pradă, jefuindu-l fără milă.
Dar Edomul era vestit şi pentru înţelepţii din cetăţile lui consolidate în piatră. Înţelepciunea lor nu l-a condus către YAHWEH, Creatorul Cerurilor şi Pământului, astfel încât şi ei au căzut sub Judecata Divină.  El Elyion a vorbit şi împotriva celor viteji, distrugându-le puterea războinică  în care se încredeau. Astfel, Judecata împotriva Edomului s-a împlinit în totalitate, din faimoasa cetate a răzvrătirii rămânând doar ruine ( v. Maleahi 1: 1-5 ).
Imagini pentru petra
Motivul distrugerii ( versetele 10- 14). „Din pricina silniciei făcute fratelui tău Yakov vei fi acoperit de ruşine şi vei fi nimicit cu desăvârşire, pentru totdeauna. Căci în ziua când stăteai în faţa lui, în ziua când străinii îi luau averea, când străinii intrau pe porţile lui şi aruncau sorţul împotriva Ierusalimului, şi tu erai atunci ca unul dintre ei ( Ovadia 10-11 ). Referitor la acest episod John F. Walvoord a scris: ” Când au atacat Iuda, armatele străine au tras la sorţ care dintre ele să jefuiască Ierusalimul. Edomul nu s-a deosebit cu nimic de străini, acţionând cu aceeaşi violenţă şi rămânând pasiv la durerea fraţilor săi.”
Pe lângă indiferenţă edomiţii au manifestat o bucurie răutăcioasă faţă de necazul şi distrugerea evreilor. Nu s-au limitat la a asista în mod pasiv la execuţie, ci au devenit ei înşişi călăi. Astfel au pătruns în Ierusalim, au jefuit cetatea, i-au omorât pe oamenii care încercau să fugă şi i-au predat pe supraviţuitori armatelor inamice. Cel mai probabil, acest episod s-a desfăşurat atunci când filistenii şi arabii au atacat Ierusalimul, în timpul domniei lui Ioram, fiul lui Iosafat.
Imagine similarăPedeapsa şi Ziua Domnului ( versetele 15-16 ).„Ziua Domnului este aproape pentru toate neamurile. Cum ai făcut, aşa ţi se va face; faptele tale se vor întoarce asupra capului tău. Căci, după cum aţi băut paharul mâniei, voi, cei de pe Mintele Meu cel Sfânt, tot aşa, toate neamurile îl vor bea necurmat.Vor bea, vor sorbi din el şi vor fi ca şi când n-ar fi fost niciodată ( Ovadia 15-16)”. Acesta este paragraful în care profetul Ovadia priveşte spre viitor, spre Ziua Domnului. Textul analizează caracterul Judecăţii lui YAHWEH asupra neamurilor pe baza celei aplicate asupra Edomului. Aşa cum El Şadayi a judecat Edomul, tot aşa El va judeca toate popoarele care au acţionat împotriva Israelului. Ziua Domnului este descrisă ca fiind o Zi a mâniei lui YAHWEH revărsată asupra întregii omeniri. Aceste evenimente care urmează să se întâmple vor atrage Judecata iminentă asupra neamurilor rele şi binecuvântare, şi înnoire,  pentru poporul ales al lui ADONAI.
Căderea Edomului este un exemplu limpede care prevesteşte cu seriozitate ce va face Atotputernicul cu naţiunile care se ridică împotriva Israelului, atacându-i prin toate mijloacele.  Când Dumnezeu va judeca, El va separa caprele ( necredincioşii ) de oi ( credincioşii ) şi după criteriul raportării acestora la poporul ales. Versetele acestea vorbesc aşadar despre cea de-a doua venire a Domnului nostru Yeshua Ha Mashiach, ca Împărat al tuturor împăraţilor şi Domn al domnilor ( v. Apoc. 19:16). Toţi oamenii se vor strânge înaintea Lui, iar Domnul îi va despărţi pe unii de alţii irevocabil. Ca Rege şi Judecător Suprem, El are puterea deplină în mâinile Sale.
Toate acestea se vor întâmpla după lupta de la Armaghedon, la începutul Împărăţiei Mesianice, când Mielul ca stăpâni din Cetatea lui David către întreg pământul.”Toate neamurile vor fi adunate înaintea Lui. El îi va despărţi pe unii de alţii cum desparte păstorul oile de capre ( Matei 25. 32)”.

( Comentariu  de Daniela Reghina  Onu  ; Bucuresti , Ianuarie – 2017 )

2 răspunsuri la Obadia – profet umil, mesaj puternic ( II )

  1. tania zice:

    Domnul sa aiba mila de noi. Sa nu ne molipsim nicicind de duhul lui Edom. Din pacate sunt multi edomiti astazi in biserica si ei nici nu stiu de ce duh sunt calauziti. Shalom si multa binecuvintare.

  2. Sofia zice:

    Sa ne fereasca Domnul! Trebuie sa fim intotdeauna de partea Cuvintului Sfint. Sa implinim cu teama sfinta tot ce scrie in Biblie.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s