URCUŞ

  de  Daniela Reghina Onu

Urc drumul spre locul
unde mi-am îngropat
iluziile.
Aripile mă dor.
Sunt tot mai grele…
Gem în mine insolit
contuziile.

Mi-am frânt toate corzile.
Harfa mea zace mută
şi mofluză,
o coajă uscată
de nucă….

Priviţi-mă cum urc!
Încă un nor,
încă o ceaţă,
încă o dimineaţă.

Când mă voi opri
cântaţi-mi voi
ultimul cânt!
Şi însoţiţi-mă
cu privirile voastre,
până mă voi pierde
cu un surâs,
în Departele meu
cel mai departe…

( Piatra-Neamţ, Decembrie – 2012; din volumul Reverii revelate )

4 răspunsuri la URCUŞ

  1. Cezar 100 zice:

    O poezie care m-a făcut să mă gândesc la rectilinia vieţii mele. Superbe gânduri,înţelepte versuri! Sărutmâinile

    • iosif zice:

      Intr- adevar! Versurile Dv, Daniela Reghina Onu, alias Otniela Bat Tzion, sunt fantastic de sensibile si de sufltesti. Dv scrieti din suflet si pt suflet.

  2. Oana zice:

    amen!! minunate versuri!!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s