TOT CE ATING

         de Daniela Reghina Onu

De-o vreme tot ce ating
se preface-n Poezie.
Albă sau brună,
veselă sau sobră,
mai cochetă sau mai desuetă,
Doamna Poezie respiră candit,
numai în palma mea.

Chiar Tu, Doamne,
nu demult – Îţi aminteşti? –
mi-ai deschis palmele
cu Palmele Tale străpunse,
lăsându-mi zălog în ele
versuirea.
Ca să pot mângâia
Veşnicia cu stihuirea,
desmărginind-o
cu pana Iubirii smulsă
din Aripa Ta.

De-o vreme tot ce ating
Se preface-n Poezie!

(Bucureşti, Octombrie – 2011; din volumul Reverii revelate)

4 răspunsuri la TOT CE ATING

  1. Sofia zice:

    Amin! Slava Domnului Mesia Isus! Foarte frumos crezul Dv.

  2. Cezar 100 zice:

    Divin crez, stimată doamnă Otniela! Să ne trăiţi să – l duceţi mai departe! Sărutmâinile.

  3. Adrian Boluda zice:

    Frumoasă confesiune despre artă! O poezie reuşită, ca tot ce scrieţi. Sărutmâinile.

  4. Victor 758 zice:

    Superb, superb, superb!!!

Lasă un comentariu