Sunt în faţa unui nou volum de poezii al
sensibilei poetese mesianice Daniela Reghina
Onu. Încerc să-i găsesc pulsul şi, mai ales, să nu
greşesc. Am simţit dorinţa unui progres spiritual
în relaţia cu Divinitatea şi de aceea mă tem să mă
lansez în speculaţii filozofice… Dar titlul mă
poartă la rostirea unor rugăciuni sau mătănii, sau
la simpla meditaţie. Şi dacă meditaţia e sinonimă
cu reveria, am găsit cheia edificiului clădit „cu
pana Iubirii” smulsă din aripa Divinităţii. Orgoliu
arghezian pentru sacra înzestrare cu „stihuirea”.
(Ortenzia Daniela Şerban, din Prefaţa la volumul Reverii revelate )
otnielabattzion - עותניאלה בת ציון 
Mulţumim pentru toate frumuseţile pictate prin cuvinte. Aş putea adăuga şi eu, la cele de mai sus ale doamnei care a scris Prefaţa, că poezia D-stră, distinsă Doamnă Otniela, este o pictură a sufletului omenesc, în toate culorile lui. Sărutmâinile; să nu vă opriţi niciodată să scrieţi o poezie bună, de calitate – aşa cum ne-aţi obişnuit.
Subscriu la tot ce – a scris d-l Arghire. Sărut mâinile.