Constantin Dobrogeanu – Gherea

           Socialistul burghez

 Constantin Constantin Dobrogeanu - Gherea 2Dobrogeanu-Gherea (n. 1855, Rusia – d. 1920, ) a fost un evreu rus care a încercat să implementeze în România socialismul ştiinţific, şi în acest scop s-a consacrat iniţierii unei literaturi progresiste. Gherea nu a fost, nici pe departe, cel mai mare critic român, dar nu poate fi considerat nici o figură ştearsă şi demodată, cum s-au grăbit unii istorici literari modernişti  să-l aşeze în peisajul general al criticii româneşti.
Nahum Solomon Katz s-a născut într-o familie tradiţional-evreiască din Rusia (satul Slavinka-Ecaterianoslav), în 1855. Încă din copilărie a manifestat animozităţi faţă de regimul ţarist, iar în adolescenţă îl ura cu înverşunare considerându –l cauza sărăciei fără margini în care se zbătea poporul rus.  Îl considera nedrept cu cei săraci şi oprimaţi, de aceea,  printr-un spirit teribilist de retractare, tânărul Katz a reuşit să intre în atenţia autorităţilor prin mai multe acte dezaprobatoare. Fuge în Principatele Române unde începe să  trăiască o viaţă destul de modestă,  prestând o vreme munca de jos. Se dedică socialismului pe care şi-l însuşeşte ca pe un veritabil credo, se căsătoreşte cu o româncă şi îşi schimbă numele în Constantin Dobrogeanu-Gherea. Din 1890 obţine cetăţenia română. Aşadar, asimilism total !
Criticul a fost perceput de contemporanii săi ca un evreu aproape arhetipal, cu însuşiri şi defecte, cele mai multe prezente în gândirea populară a vremii. Era bine informat, vorbea câteva  limbi străine şi avea o mare capacitate de adaptare la mediul pe care dorea să-l influenţeze. Într-adevăr, acestea s-ar putea concretiza într-un portret pozitiv . A fost din păcate destul de inconsecvent în viaţa sa practică cu ideile pe care le promova în scrierile sale. A promovat colectivizarea proprietăţii, dar el devenise între timp proprietarul unui restaurant din gara oraşului Ploieşti. George Călinescu, în asentimentul lui Titu Maiorescu — unul dintre partenerii de lungi dialoguri polemice — susţine că Dobrogeanu-Gherea nu a văzut în artă decât un mijloc de propagandă politică.” Gherea mai profesa un puritanism rigid. În fond dar, criticul socialist nu are nicio noţiune a artei şi consideră literatura ca un simplu mijloc de propagandă. Critica, în acest caz, se reduce la o poliţie de idei…” ( George Călinescu )
În cărţile sale („Robia şi socialismul” – 1844, „Neiobagia” – 1910), C. Dobrogeanu-Gherea a implantat în România teoria socialistă şi, implicit, pe Karl Marx. Cu „Studii critice” a pus bazele cercetării dialectico-materialiste a literaturii române. N. Manolescu, ceva mai darnic în aprecieri, afirmă că „Gherea i-a înfruntat de unul singur pe junimiştii tineri, asmuţiţi ori nu împotriva lui de către Maiorescu însuşi, care personal, i-a dat o singură şi târzie replică (…). Această dispută se reduce în definitiv la articolul lui Gherea din Contemporanul din 1886, Cătră d-nul Maiorescu, reluat în primul volum de Studii critice sub titlul cunoscut astăzi Personalitatea şi morala în artă. Articolul comentează Comediile d-lui Caragiale şi Poeţi şi critici. Atacul lui Gherea vizează problema personalităţii şi impersonalităţii artei. Criticul de la Contemporanul dă un sens propriu şi psihologic conceptelor maioresciene, neacceptând de exemplu că ar putea exista emoţii impersonale (…). Nu va izbuti niciodată să înţeleagă că moralitatea în artă este intrinsecă. Baza teoretică a esteticii şi criticii moderne îi va rămâne străină” ( Nicolae Manolescu )
Constantin Dobrogeanu - GhereaGherea a fost  cel dintâi adept al materialismului economic şi literar, adică al marxismului, fiind autorul progranului Partidului Social Democrat al Muncitorilor din România, înfiinţat în 1893. A fost o ţintă interminabilă pentru junimiştii lui Titu Maiorescu pentru că venea  cu o  altă viziune despre artă, mult diferită de cea estetistă a lui Titu Maiorescu care reuşise deja să croiască o direcţie ; perspectiva  lui Gherea se concentra asupra viziunii sociologice a literaturii. Literatura, ca artă a cuvântului, influenţează societatea, şi este, la rândul ei, influenţată de schimbările majore din societate. Relaţia dintre cele două este interdependentă, şi pentru progresul general al actului de cultură, colaborarea este obligatorie. Iată cum evreul acesta asimilat reuşeşte să pună serioase probleme de receptare în critica românească de început.
Călinescu, tipicar şi neîngăduitor, vede în el un autodidact care este o pradă uşoară pentru tot felul de erezii, însă nu se poate abţine să nu-i observe „ efervescenţa intelectuală.” Interesant portret devenit ulterior clişeu în abordarea evreităţii de către cei mai mulţi neevrei. „Părerile strict literare ale lui Gherea sunt nule, prozatorul are însă un incontestabil umor al volubilităţii şi o simpatică efervescenţă intelectuală.” ( George Călinescu  ).

( Schiţă istorico – critică  de Daniela Reghina Onu ; Iunie – 2016 , Bucureşti )

2 răspunsuri la Constantin Dobrogeanu – Gherea

  1. Bertolino spune:

    Deci e adevarat ca socialismul si comunismul au venit in Romania cu sprijinul evreilor din Rusia? ce parere aveti?

  2. Albert&Abigail Kindberg spune:

    Un destin nefericit! Dar când nu au fost evreii incriminaţi? În istorie au avut mulţi duşmani… Dar se ştie cine e în spatele acestei antipatii. Ferice de cei pentru care Israel nu -i o piatră de poticnire!
    Şabbat Şallom dragă Ahot!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s