ARPEGIU FINAL

Imagini pentru imagini femeie pe ţărm

  de Daniela Reghina Onu

Nu te voi opri dacă vrei să pleci,
E dreptul tău inalienabil,
Desprinde-te chiar azi de ţărmul meu,
Ridică ancora, şi… pleacă!

E mult mai bine pentru noi,
Să nu mai fim aceiaşi trişti eroi,
Jertfiţi pe eşafodul dezolant,
Al unui rug udat de lacrimi.

Nu-mi fac din tine idol de-alabastru,
Nu-ţi fă din mine stea de-opal!
Tot ce ne leagă este amintirea,
Păstrată-ntr-o tipsie de argint,
În care amândoi, din când în când,
Mai scormonim absent
Cărbunii stinşi ai pasiunii noastre.

Ucide-mă în gândul tău hoinar,
Prea mult am adăstat acolo.
Cu fiecare leghe, cu fiecare val,
Vâsleşte mai departe,
Spre-un port mai însorit.

Eu…voi rămâne-n urmă,
Far solitar în noapte,
Să-mprăştii pe marea-nvolburată,
Lumina Vieţii, singura speranţă:
Vânt bun la pupa,
Catarg în siguranţă !

(Bucureşti, Octombrie – 2011; din volumul Râsul viorii fără arcuş)

2 răspunsuri la ARPEGIU FINAL

  1. Adrian Boluda zice:

    Tot căutând să mai citesc pe blogul Dvs am dat peste acest poem extraordinar. Superb, distinsă Doamnă! Absolut superb! Sunt fără cuvinte. Sărutmâna.

  2. Arlette Şerban zice:

    Încântătoare versuri! minunat de frumos!!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s