Poeţi evrei în Literatura Română

1. Avram Steuerman - RodionAvram Steurman-Rodion (n. 1871, Iaşi – d. 1918, Iaşi) a fost căsătorit cu fiica folcloristului Moses Schwartzfeld, şi este, în acest caz , unchiul lui B. Fundoianu. Marele poet dispărut la Auschwitz s-a referit de câteva ori la Steurman – Rodion, amintind de cultura impresionantă, şi de înţelepciunea sa,  de atâtea ori călăuzitoare pentru el în viaţă.
Steurman – Rodion debutează în publicaţia „Drapelul” cu schiţa „Lacrimi” (semnată De la Iaşi) în 1922. Împământenirea din 1913 îi dă dreptul să participe la la Primul Război Mondial. La scurtă vreme după ce revine de pe front se sinucide, pe un fond puternic de depresie care nu i-a mai dat şansa să creadă într- un viitor liniştit. Destinul nefericit al acestui mare evreu reiterează un destin comun : al tinerilor evrei care au luptat în Războiul de Independenţă de la 1877 şi în Primul Război Mondial. Ca poet Steuerman-Rodion se simte confortabil să îmbrăţişeze motivele sociale şi uneori foloseşte ca fond predilect estetica urâtului. În lirica de dragoste va încerca să-i imite pe marii romantici germani ; influenţa lui Heine este cât se poate de activă în versurile sale. Notabile rămân două volume : „Lirice” (1898) şi „Spini” (1915).
2.Alexandru Toma Alexandru Toma (Solomon Moscovici, n.1875, Urziceni – d. 1954, Bucureşti). Cel care i-a ales pseudonimul Alexandru Toma a fost I.L. Caragiale, căruia i-au plăcut poeziile scrise de Moscovici, încurajându –l mereu să scrie.
Toma era recunoscut pentru vederile sale de stânga şi era privit drept naşul literaturii realist – socialiste în România. Orice fapt mărunt din cotidian trebua consemnat pentru că putea deveni o sursă pentru „ poezia realistă.” Versurile sale semnificative se concretizează în cele două volume cu acelaşi nume: „Poezii alese,” ( 1952 ) şi „Poezii alese,” ( 1953 )
3. Barbu NemteanuBarbu Neamţeanu (n. 1887, Galaţi – d. 1919, Bucureşti), pe numele adevărat Benjamin Deutsch,  a fost un poet cu dezinvoltură. Vederile socialiste nu l-au împiedicat să scrie o poezie bună, în linia unui simbolism romantic. A publicat versuri în „Adevărul literar,” „Flacăra,” „Noua revistă română,” „Lumina, „Rampa,” „Scena,” „Viaţa socială,” „Viitorul social,” etc.
A debutat cu Poezii alese” (1910) . Cel mai reuşit volum al poetului este „Stropi de soare” (1915). Nota fundamentală a poeziei acestui sensibil evocator de natură, de scene din intimitatea căminului sau a peisajelor urbane, este melancolia sobră îmbinată cu blânde inflexiuni ironice, chiar autoironice, care dau senzaţia unei bucurii resemnate. Este o poezie ce degajă un aer de simplitate ; curgerea versului este uşoară şi accentul pe atmosferă şi predispoziţia spre corespondenţele reţinute conferă poeziei o linie echilibrată şi o vitalitate controlată.
4. Barbu LazareanuBarbu Lăzăreanu (Baruch Lazarovici, n.1891 , Botoşani – d. Bucureşti, 1957) fost un ziarist activ în presa de orientare socialistă. Asemeni celorlalţi tineri intelectuali evrei care au îmbrăţişat ideile socialiste , Lăzăreanu s-a avântat cu pasiune în lupta de emancipare a clasei muncitoare. A fost rector al Universităţii Muncitoreşti din Bucureşti, înfiinţată de el , şi director general al Bibliotecii Academiei. A debutat în revista „ „Zeflemeaua” şi apoi a continuat să publice în „Renaşterea,” „Reînvierea,” „Viitorul social,” „Pagini libere,” „Ţivil-Cazon”, în general în ziarele cu o bună receptare proletcultistă. Lăzăreanu a militat pentru o poezie implicată în viaţa societăţii româneşti, o poezie mereu adaptată nevoilor omului de rând. Arta trebuia să slujească nevoilor socieţăţii, în viziunea lui Lăzăreanu, şi trebuia să cultive gustul pentru frumos al celor care muncesc. Cinstindu –l ca pe un scriitor valoros ce le aparţine , botoşănenii îl omagiază aproape în fiecare an, prin prezentări de carte şi alte activităţi literare.
5.Gherasim Luca - 1 Gherasim Luca (Salman Locker, n.1913, Bucureşti – d. 1994, Paris ) a fost un poet frecvent citat în operele cuplului Gilles Deleuze – Félix Guattari. Aderă de foarte tânăr la mişcarea avangardistă, fiind un membru marcant grupului „Alge” ( debutează şi dezvoltă o intensă activitate publicistică la această revistă). Se alătură lui Gellu Naum formând cel de-al doilea val suprarealist al Avangardei româneşti, care îi va cuprinde ulterior şi pe Paul Păun, Virgil Teodorescu şi Dolfi Trost.
Din 1938 începe să călătorească la Paris şi intră în cercurile mişcării suprarealiste, declarându-se profund ataşat de această direcţie literară şi de liderul ei, Victor Brauner. Deşi plecase în 1952 cu destinaşia Israel, se va decide să râmână în Franţa, ţară pe care o iubea datorită emulaţiei ei culturale, loc de popoas pentru toţi literatii modernişti ai Europei. Sinuciderea sa la 80 de ani , după ce trăise în Franţa mai bine de patruzeci de ani,  i-a consternat pe toţi prietenii săi. Se repeta un destin asemănător lui Paul Celan. Gherasim Luca, al cărui corp fusese găsit în apele Senei după ce sărise de pe acelaşi Pont Mirabeau, lăsase în urmă un bilet în care îşi exprima tristeţea iremediabilă că lumea nu mai are nevoie de poeţi, că poezia nu mai este citită de omul grăbit şi alienat de sine al timpurilor moderne. Pasiunea — extaz si tortură — este cea prin care se îndeplineste funcţia eliberatoare a dragostei, pare să afirme Luca în versurile sale (poemul „Passionnement”).
Volume notabile publicate în România: „Le Secret du Vide et du Plein,” (Secretul Vidului şi al Plinului) – 1947, „L’Infra-Noir,” (Infra-Negrul) – 1946, „Éloge de Malombre,” (Elogiul Malombrei), în colaborare cu Gellu Naum, – 1947.
6.H. Bonciu Horia Bonciu (n. 1893, Iaşi – d. 1950, Bucureşti; numele adevărat Bonciu Haimovici) se înscrie în galeria poeţilor avangardişti interbelici. Volumul de debut („Lada cu nuci,” 1932) îi configurează un contur postmodernist, căruia îi va rămâne tributar toată viaţa.
7. Iulius IancuIulius Iancu (n. 1920, Bacău – d. 2013, Haifa) şi-a petrecut copilăria în tradiţia evreiască. A absolvit Liceul „Ferdinand I” din Bacău, iar în 1949, Facultatea de Medicină din Bucureşti. Vreme de 50 de ani a practicat profesia de medic radiolog, publicând numeroase studii şi articole de specialitate medicală.
Versurile lui Iulius Iancu sunt sincere şi exaltă evreitate. Eul liric se confesează cu aplomb, multe evocări pun în balanţă dorul de plaiurile natale — plaiurile lui Bacovia — şi transcendenţa sufletului uman. Volume notabile: „Poeme de amurg” (vol I, 2006) şi „Poeme de amurg — Aştept ziua de mâine” (vol II, 2007).
8.Stefan Iures Ştefan Iureş (n. 1931 – d. 2013, Iaşi; numele la naştere este Ştefan Iuster ) este o voce înconfundabilă în comunitatea evreiască contemporană ; în literatura română poate fi ataşat galeriei reprezentanţilor realismului socialist. A absolvit Şcoala de Literatură „M. Eminescu” şi Facultatea de Filologie a Universităţii Bucureşti. Din 2002 până în 2012 a fost redactor şi director al editurii „Hasefer” din Bucureşti, contribuind la editarea multor volume preţioase de cultură evreiască semnate de autori notorii. Debutează în „Scânteia Tineretului” cu poezia „Examene” (1949). Primele volume de versuri ale lui Ştefan Iures: „Cuvânt despre tinereţe (1953), „Urmasii lui Roaită” (1953), „Fructe în mai” (1956), „În preajma lui Lenin” (1957) stau sub semnul patosului, al tonului entuziast, dinamic şi revoluţionar care i-a caracterizat pe aproape toţi poeţii acestei perioade. Autorul este încântat de aceia care au clădit lumea nouă şi le aduce un omagiu celor care au luptat în ilegalitate. Cele mai reuşite versuri, eliberate de tonul la comandă,  pot fi găsite în „Numai un flaut” (1966), o culegere de sonete, în care încep să se simtă ecourile adevăratei poezii.
Câteva volume rămân repere în opera lui Ştefan Iureş : „Fructe în mai ”, ( 1956) ; „Pe acest pământ” (1959), „Poema citadină”( 1963) ; „Numai un flaut,” ( 1966 ). Desaga jucătorului de scrabble”, ( 2002 ) un alt volum de sonete.
9. Toma George Maiorescu Toma George Maiorescu (n. 1928, Reşiţa ) este un scriitor foarte valoros în peisajul modernist contemporan, râmânând unul dintre poeţii longevivi ai literaturii române. La o vârstă considerabilă , poetul îşi menţine vitalitatea şi tonusul creator. Face parte dintr- o familie de intelectuali din Reşiţa ( bunicul după tată a fost magistrat , iar bunicul după mamă a fost pictor și profesor de latină ). Familia sa va deschide prima bibliotecă publică în acest oraş.
Maiorescu este licențiat în litere și filozofie cu studii la Universitatea din Cluj și la Universitatea din București, avându-i ca mentori pe Lucian Blaga şi Tudor Vianu. După 1945 se împrieteneşte cu A.E. Baconsky şi înfiinţează împreună cenaclul literar „Poezia nouă”. Deşi a fost atras de poezia modernistă , Maiorescu a îmbrăţişat ideile socialiste, implicându-se ideologic în promovarea realismului socialist. În 1954 se întoarce de la Moscova ca absolvent al Institutului de literatură „Maxim Gorki”.
A debutat cu placheta „Lespezi pe un veac apus” ( 1947 ), o poezie destul de moralizatoare, în care eticismul programat este vizibil. Volumele ulterioare sunt ceva mai eliberate de aceste încorsetări şi chiar încep să se prefigureze tonurile avangardiste. : „Ritmuri contemporane” (1960),” „Ochii Danielei” (1963), „Paşi peste ape” (1965). Abia în ultimile volume se simte un ecou mai larg al poeziei neomoderniste cu inflexiuni  suprarealiste : ” Fata din Piaţa Sfârşitului” (1980), „Singur cu îngerul” (1982), „Răstimp între poeme” (1984), „Poeme” (1985). A colaborat la multe publicaţii de prestigiu : „Gazeta literară,” „România literară,” „Luceafărul,” „Tribuna,” „Orizont,” „Flacăra,” „România liberă,” etc.

          ( Listă critic – biografică alcătuită de Daniela Reghina Onu ; August – 2014 , Bucureşti )

2 răspunsuri la Poeţi evrei în Literatura Română

  1. Rares M zice:

    Shalom. am onoarea sa scriu eu primul la acest articol interesant. Foarte fain, multumim pt aceste informatii Otniela. Dumnezeu sa binecuvinte poporul evreu !! Au lasat ceva in urma pe unde au trecut…

  2. Bogdan zice:

    Interesant articol ! Sărut mâinile !

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s