Purimul – Sărbătoarea Esterei… şi a lui Mordechai

  Purim-ul   פורים  este una dintre cele mai gustate sărbători evreieşti, datorită imensei victorii obţinută de  o regină neînfricată, o frumoasă evreică ( crescută  de un văr la fel de neînfricat, Mordechai,  sau Mardoheu – în traducere românească ), care nu şi-a  iubit  viaţa, atunci când poporul ei a fost în teribilul pericol de-a fi linşat de lucifericul Haman.
Povestea Esterei (  numele ei evreiesc era Hadassah = ebr. mirt )  se poate găsi  in Cartea Esterei, una dintre Cărţile Tanach-ului ( Vechiul Testament ). Cartea are un îndoit scop: ea a fost scrisă din dorinţa de-a arăta cum a fost salvat poporul evreu – datorită  protecţiei miraculoase a  lui Elohim –  de la o pieire iminentă, prin mijlocirea pe viata şi pe moarte a neînfricatei regine Estera,  soţia temutului Ahaşveroş. Numele lui YHWH nu este menţionat niciodată în Sulul Esterei (deseori creştinii sunt  contrariaţi de acest lucru ) , însă Prezenţa Creatorului se resimte în fiecare pasaj , la fiecare frază, pe tot cuprinsul desfăşurării momentelor subiectului (suntem într-o naraţiune plăcută, în care sentimentele cititorului viază odată cu desfăşurarea acţiunii şi cu jocul  personajelor ). În al doilea rând,  Estera a fost scrisă şi pentru a oferi o consemnare a unui cadru istoric legat de celebrarea iudaică a Purim-ului ( 3: 6-7 ; 9: 26-28 ). În felul acesta se păstra vie amintirea unei izbăviri uluitoare a poporului evreu din Persia ( comparabilă,  ca intensitate a trăirii,  cu Pesach-ul si Yom Kippur ). În Carte este de asemenea menţionată  şi obligaţia de a respecta anual sărbătoarea Purim,  de către toţi fiii lui Israel ( 9: 24; 28:32 ).
Deşi autorul  Esterei nu este cunoscut, din conţinutul Cărţii reiese evident că el era familiarizat cu obiceiurile persane, cu palatul din Susa,  şi cunostea destule amănunte despre regele Ahaşveros. Acestea toate demonstrează că scribul a trăit probabil în Persia pe tot parcursul perioadei descrisă în Meghilat . Mai mult, simpatia lui faţă de israeliţi şi cunoaşterea obiceiurilor evreieşti sugerează că era la rândul său  evreu        (probabil un contemporan mai tânăr al lui Mordechai, căruia acesta i-ar fi oferit toate datele scrierii acestei importante Cărţi de istorie a evreilor ).  Cu siguranţă, Meghilat Estera a fost adusă la forma ei actuală după moartea unchiului reginei. Detaliile istorice şi lingvistice o situează în jurul anului 400 î.Ch. Există şi o carte apocrifă,  Adăugiri la Cartea Esterei , care ar fi apărut în mod firesc mult mai târziu decât originala  Estera.

Din punct de vedere cronologic , episodul Estera se poate cunoaşte cu ajutorul altei Cărţi veterotestamentare, Ezra. În capitolele 6 si 7 ale Cărţii Ezra este menţionat un amănunt foarte important, şi anume că în fruntea celor două grupuri de evrei care s-au întors la Ierusalim, sub conducerea prinţului Zorobabel, printre alte căpetenii, era şi cărturarul Ezra. Este vorba de perioada 483-473 î.Ch. a domniei lui Ahasveroş,  cînd tânăra Hadassah îi cucereşte definitiv inima regelui,  primind onoarea să-i fie soţie oficială ( aprox.  478 î.Ch;  v. Estera 2:16 ).  Deşi Cartea Esterei este aşezată în Biblie după Cartea lui Nehemiah, în realitate evenimentele relatate în ea au avut loc cu 30 de ani înaintea întoarcerii lui Nehemiah la Ierusalim ( 444 i Ch ), pentru a-i construi Cetăţii lui melech David zidurile.

Cunoscând evenimentele din Cartea Esterei, să încercăm acum să înţelegem care este rostul Sărbatorii Purim în viaţa comunităţii evreieşti. Vom rămâne la versetul 17 din capitolul 9: Aceste lucruri s-au întâmplat în a treisprezecea zi a lunii Adar. În ziua a patrusprezecea, Iudeii s-au odihnit, şi au făcut din ea o zi de ospăţ şi de bucurie. Iată de ce pentru evrei luna Adar este cea mai veselă dintre lunile anului. Înţelepţii s-au grăbit să  scrie în Talmud : Misenihnas Adar marbim besimha ( Imediat ce-a inceput luna Adar, creşte şi bucuria noastră ). De două  milenii şi jumătate poporul evreu sărbătoreste acest eveniment pentru a da expresie bucuriei şi recunoştintei faţă de Cel Atotputernic. Purim-ul este marcat de evreii din întreaga lume la 14 Adar. De Purim se citeşte Meghilat Ester în toate sinagogile, începând cu  seara de 13 Adar. Fiind o Sărbatoare exuberantă,  israeliţii obişnuiesc să-şi trimită unii altora Mişloach Manot ( cadouri ), iar copiii primesc în dar tot felul  dulciuri delicioase. Prăjitura favorită este hamăntaşul , un aluat gustos, cu miere,  nuci sau mac, care trebuie sa aibă forma urechilor  lui Haman cel rău. De asemenea, au loc aşa  – numitele jocuri de Purim (când se pune în scenă povestea Esterei ), şi carnavaluri cu felurite măşti ( în special în comunităţile aşkenazine ).
            Se ridică, inevitabil, întrebarea: Evreii mesianici sărbatoresc şi ei Purim-ul, la fel ca toţi ceilalţi evrei? Evreii mesianici  ( şi  nu doar evreii,  este vorba şi despre  creştinii dintre celelalte naţiuni, care s-au hotărât să respecte doctrina iudeo- mesianică) celebrează toate praznicele evreieşti care au o bază biblică (sunt consemnate în paginile Sfintei Scripturi ). Modul în care se comemorează o asemenea Sărbatoare , fireşte, întotdeauna trebuie să se raporteze la Fiul lui Adonai , Mântuitorul lumii, Marele nostru Eliberator, revelat evreilor şi neevreilor în Brit Chadaşah/Noul Testament.  El i-a eliberat pe toti oamenii, cu preţul sângelui Său, din mâinile celui mai necruţător Haman, Lucifer, îngerul răzvrătit şi domnul întunericului,  pe care l-a deposedat la Cruce  de toată puterea lui morbidă, putere pe care i-o oferise, prin neascultare,  Adam, strămoşul tuturor oamenilor. Pentru această minunată izbăvire, în veci,  doar Lui Yeşua Ha Maşiach,  Glorie! Baruch Ata Adonai Elocheinu , Melech Ha – Olam!  În această percepţie , Purim-ul este într-adevăr o victorie eternă împotriva oricărei forme de ură antisemită,  pentru că Cel Atotputernic S-a luptat, şi Se luptă, pentru poporul  Său, Israel. Chiar dacă Hamani au fost,  Hamani sunt încă, un lucru este cert: salvarea  este deja câştigată prin sângele Mielului lui Adonai, Yeşua Ben David, Ben YHWH, Singurul care  ridică  păcatul lumii.  Hag Purim Sameah !!!

(  Prezentare  realizată  de  Daniela  Reghina  Onu;  Aprilie 2011  )

)