MARI EVREI – Biografii ” la minut ” – ( 1 )

THEODOR HERZL  

    Theodor Herzl a fost parintele Sionismului. El s-a nascut in 1860 la Budapesta , ca cetatean al magnificului Imperiu Austro-Ungar. A fost fiu de bancher,  perfectionandu-se ca un veritabil intelectual evreu din vremea lui:  era cultivat, asimilat si sofisticat.  A studiat Dreptul la Universitatea din Viena, sustinandu-si  Doctoratul  in 1884, dar se pare ca ziaristica si teatrul l-au atras mult mai mult, pentru ca acestor doua arte  le  dedica timpul si cariera sa.
Ca orice evreu asimilat nu vedea nicio rezolvare a  marii probleme evreiesti decat prin integrarea evreilor  in idealurile marii culturi europene. Pana in 1894 desi constient de existenta antisemitismului, reactiile sale  fusesera superficiale , ba chiar sugerase ca  problema evreiasca ar putea fi solutionata prin convertirea tuturor evreilor la Crestinism.  Ceea ce l-a adus fata in fata cu viitorul lui destin sionist a fost judecarea procesului lui Alfred Dreyfus, un capitan evreu din armata franceza, in 1894. Dreyfus a fost pe nedrept acuzat de tradare si condamnat la inchisoare pe viata,  in teribila Insula a Diavolului,   desi isi aparase nevinovatia si probele acuzarii lipseau cu desavarsire. Pentru Theodor Herzl acesta a fost ceasul cand i s-au deschis ochii, pentru ca se afla la Paris atunci , ca trimis special al cotidianului ” Neue Freie Presse.” Iata ce scrie el in jurnalul sau , ceva mai tarziu : ” Am devenit sionist in urma cazului Dreyfus (…) Locuiam la Paris pe vremea aceea, eram corespondent de presa si am asistat la sedintele tribunalului militar pana cand au fost declarate secrete. Si acum il vad pe invinuit intrand in sala in uniforma lui inchisa de artilerist, brodata cu fireturi. Parca-l aud prezentandu-se :  Alfred Dreyfus , capitan de artilerie , cu vocea lui nazala , afectata. Iar strigatele multimii adunate in fata Scolii Militare , acolo unde fusese degradat, inca imi suna in urechi, cu neputinta de-a fi uitate: Moarte! Moarte evreilor! Moartea tuturor evreilor? Pentru ca acesta a fost un tradator? Dar a tradat el oare cu adevarat ? ”
Din acest moment , pe care il putem numi  “ Alfred Dreyfus “ , se produce o cotitura in viata lui Herzl , care incepe aproape halucinant sa –si redacteze “ jurnalul sau sionist” , cum avea sa-l  numeasca mai tarziu , unde elaboreaza proiectul de infiintare a unui stat evreu,   si  in scurt timp scrie , tot la Paris, impetuoasa lucrare  Statul evreu . Herzl nu a mai avut liniste in urmatorii 10 ani , toata energia lui s-a indreptat spre realizarea unui stat evreu suveran , instalat pe un teritoriu national: ” Ideea trebuie sa radieze pana in cele mai indepartate si nenorocite cuiburi ale poporului nostru. Oamenii vor fi treziti din lancezeala lor. Atunci un rost nou va intra in vietile noastre.” Theodor Herzl si-a pus la bataie tot geniul lui administrativ pentru organizarea Primului Congres Sionist care a avut loc la Basel , in august 1897.  A fost un success rasunator , materializat prin infiintarea Organizatiei Sioniste Mondiale. La incheierea lui,  Herzl nota in jurnal: “ La Basel am creat Statul Evreu . Daca as spune asta in public , toti mi-ar rade in nas. Poate nu peste cinci ani , dar peste cincizeci cu siguranta, toti imi vor da dreptate… “ Peste aproape  cincizeci de ani , Natiunile Unite au decis infiintarea Statului Evreu.
Theodor Herzl a trait doar 44 de ani, trecand prin mari necazuri si conflicte, cu multa truda si consum nervos. In ianuarie 1904 , obtine o audienta la Regele Italiei , care se arata favorabil ideilor sioniste , si o alta la Papa Pius X , care se declara categoric impotriva . In mai , Hertzl era complet epuizat , si in iunie pleaca sa se odihneasca in Austria , la Edlach.   A murit la 3 iulie 1904. Funerariile au avut loc la Viena si , conform relatarilor vremii, au fost demne de un sef de stat.   
Inainte de-a muri , i-a spus doctorului care-i veghea suferintele ,  aratandu-i un grup de tineri evrei studenti care plangeau la capataiul  sau : ” Compatriotii mei sunt minunati ! Vei vedea, cu totii vor intra in Tara Promisa intr-o zi!” Iata ce i-a spus unui prieten crestin apropiat: ” Saluta Palestina din partea mea. Mi-am dat inima pentru poporul meu.” A murit fara sa-si vada visul implinit in plan fizic , insa Speranta l-a insotit pana a inchis ochii. In testament a cerut ca trupul sa-i  fie inmormantat alaturi  de cel al tatalui sau,  si sa ramana acolo pana ” in ziua in care  poporul evreu liber imi va transporta ramasitele in Palestina.” Abia dupa 45 de ani trupul sau a fost dus pe calea aerului,  in Israel. In august 1949 a fost reinhumat pe un varf muntos in Ierusalim, caruia i-au pus numele  Muntele Herzl.
Pe patul de suferinta,  inainte de-a muri, Herzl i s-a confesat prietenului sau Reuben Brainin ca L-ar fi vazut pe Mesia de trei ori in vis. ” Curios , parca stiam ca – I vorba despre Isus Christos , nu al crestinilor , ci al nostru,  Yeshu (Yoshua ),   Fiul tamplarului din Nazareth.” Prima data L-a visat la varsta de 12 ani , chiar  dupa B`har Mitzva : ” Mesia m-a luat in Brate si m-a purtat pe aripile Cerului. Pe unul dintre norii cu irizari l-am intalnit pe Moishe ( avea trasaturile asemanatoare cu ale statuii lui Michelangelo. In copilarie ma indragostisem de acest portret in marmura). Mesia i-a spus lui Moishe: M-am rugat pentru acest copil. Apoi , mie mi-a spus: Du-te si le vorbeste evreilor ca voi veni in curand si voi infaptui lucruri mari si minunate pentru poporul Meu si pentru toti oamenii. Am pastrat visul pentru mine si n-am indraznit sa-l povestesc nimanui.”
Si astfel , ramasita evreimii europene a inteles ca Theodor Herzl avusese dreptate. Pentru ca dupa disparitia in conditii de cosmar a 6 milioane de evrei: barbati, femei si copii – din niciun alt motiv decat acela ca apartineau acestei etnii – fara nicio luare in considerare a loialitatii si dragostei lor pentru tarile de bastina, da, in sfarsit evreii trebuiau sa inteleaga cata dreptate avusese visatorul Hertzl. Pentru evrei nu exista niciun viitor . Scriptura spune : “ Omul Te lauda chiar si in mania lui .” ( Psalmul 76 : 10 )  ; si  astfel Dumnezeu a trecut peste salbaticia si ferocitatea nazistilor demonizati , pentru a-Si duce la indeplinire Cuvantul profetic.
Daca luam in considerare faptul ca poporul evreu  a fost imprastiat in cele patru zari , pana la capatul pamantului, supravietuind unei lungi istorii de prigoana nedomolita , de dusmanie bigota  , de restrictii represive , de tentative salbatice de exterminare , culminand cu Holocaustul din 1939 -1945 , singura solutie  cinstita ar fi sa se  recunoasca  ca la baza recrearii statului Israel se afla mai mult decat vointa omeneasca , mai mult decat decat carnea si sangele. Israelul nu este pur si simplu rezultatul unei miscari nationaliste numite Sionism, nici rodul agitatiei politice. Mana lui Dumnezeu se afla in spatele lui, calauzindu-l si ocrotindu-l neincetat.

         (  Scurta biografie  de  Otniela – Daniela Onu.  Surse bibliografice :  Wikipedia ,  O istorie a evreilor de Josy Eisenberg , alte studii  )

Anunțuri

Despre otnielabattzion - עותניאלה בת ציון

Evreica mesianica
Acest articol a fost publicat în Biografii. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

38 de răspunsuri la MARI EVREI – Biografii ” la minut ” – ( 1 )

  1. Iulian zice:

    Shalom, Otniela !
    Evreii au sarbatorit 63 de ani pe 14 mai, de la infiintarea statului modern Israel. In prezent fiind singura democratie din Orientul Mijlociu, si tot odata una din tarile dezvoltate ale lumii, totusi Israelul se afla intr-un conflict cu mai multe grupari teroriste printre care Hamas si Hezbollah, dar si cu cateva tari musulmane. De aceea rugaţi-vă pentru pacea Ierusalimului! (Ps. 122:6) ! Si de ce nu, rugati-va ca acest blog sa contribuie la mantuirea evreilor.

    • Shalom, Iulian !

      Asa este , Israelul este singurul stat democratioc din Orientul Mijlociu, un stat care exista dincolo de orice rationalitate omeneasca , pentru ca tot contextul sau existential este mai mult decat imposibil. Sunt sigura ca multi frati scumpi de-ai nostri , din Biserica, sunt sincer atasati de Israel. Iar asta ma bucura , pentru ca Sionul este mangaiat, iar ei sunt binecuvantati. Nu am intalnit inca niciun antisemit fericit si , mai ales, binecvantat. Fie ca Ochii Domnului sa fie incontinuu indreptati spre primul Sau nascut , Israelul – asa cum de fapt a si promis prin Cuvantul Sau – sa-i dreaga toate sparturile si sa-Si implineasca toate fagaduintele cu privire la restaurarea lui, spirituala si fizica. Amin!
      Iulian, ma bucur ca familia ta iubeste Poporul acesta, si tu si Emilia – si copiii vostri – stiu sigur ca nu pregetati sa va rugati pentru el. Dumnezeul lui Avraam, Itzak si Yakov sa va rasplateasca !

  2. Dana zice:

    Sabat Salom!
    PERICOPA MASEI (Numeri 33:1-36:13) |
    UNDE DUCE URA (Masei 5762)
    Scris de Sorin Rosen
    Joi, 04 Iulie 2002 02:00
    [POVESTEA CONTINUA sau UNDE POATE DUCE URA?]
    In capitolul 31 al cartii Numeri, un episod tragic si violent revine in actualitate. In versetul 31.2, Dumnezeu ii porunceste lui Moshe: „Razbuna pe copiii lui Israel impotriva midianitilor, apoi vei fi adaugat la poporul tau.” Porunca este stranie din mai multe puncte de vedere: primul, pentru ca lui Moshe i se spune, scurt si pe sleau, ca va muri. Fara menajamente, fara perdea… Al doilea lucru straniu in aceasta porunca a lui Dumnezeu este aceea ca unul din ultimele lucruri care ii sunt poruncite lui Moshe este sa omoare, sa se razbune impotriva midianitilor. Al treilea lucru straniu este acela ca razbunarea evreilor trebuie indreptata asupra midianitilor (voi explica in continuare la ce ma refer), iar ultimul si poate cel mai important lucru este acela ca episodul in care midianitii incearca sa distruga spiritual poporul evreu si in care Pinchas ia atitudine, este practic o poveste incheiata deja in pericopa de saptamana trecuta, Pinchas. Si atunci, de ce ii spune Dumnezeu lui Moshe tocmai aceasta fraza?

    –––––––––––––––––––––––––––

    Inainte de a raspunde la intrebare, sa ma tin de promisiune si sa explic la ce m-am referit cand am spus ca razbunarea este indreptata impotriva Midianului. In fond, asa dupa cum puteti vedea si din lectura rubricii „Pe scurt”, chiar pericopa Matot de saptamana aceasta se ocupa printre altele de modul in care trebuie tinute promisiunile. Asadar, pentru a raspunde la intrebarea „de ce razbunarea evreilor era indreptata asupra Midianului?”, o alta intrebare se impune: asupra cui altcuiva putea fi indreptata? Raspunsul comentatorilor, si ei preocupati cu aceasta problema, este urmatorul: asupra locuitorilor Tarii Moavului. In fond, si ei, la fel ca si midianitii, au pornit razboi impotriva evreilor. Insa diferenta este esentiala: daca moabitii urmeaza – aflam in pericopa de saptamana aceasta – sa fie deposedati de pamant de catre evrei, despre midianiti Tora ne spune doar ca au dorit sa lupte cu evreii, sa ii cucereasca si sa ii distruga fizic si spiritual. Daca despre moabiti se poate afirma ca au fost in „legitima aparare”, pentru ca (in ultima instanta) pornisera la razboi pentru a-si proteja pamanturile, locuitorii Midianului nu au avut nici un fel de justificare pentru atitudinea lor beligeranta si pentru toata coruptia morala pe care au incercat-o asupra evreilor.

    Privind pericopele Balak, Pinchas si Matot, pe parcursul carora se desfasoara aceasta poveste, comentatorii Torei sunt chiar de parere ca midianitii au comis doua mari pacate, si ca acesta este motivul pentru care – in debutul pericopei Matot de saptamana aceasta – Dumnezeu le porunceste evreilor sa distruga Midianul. Cele doua pacate au fost ca au pornit la razboi fara nici un fel de motiv, pur si simplu pentru a ucide si a distruge, si ca au trimis in misiunea de corupere morala a evreilor pe insasi una dintre printesele lor, pe Cozbi. Iar cand o printesa a fost in stare sa se injoseasca intr-atat incat sa ajunga practic la prostitutie (si totul pentru simpla idee de a distruge poporul evreu), comentatorii (si in particular Rashi) sunt de parere ca aceasta este o dovada de URA. PUR SI SIMPLU URA! Iar pentru asta, Dumnezeu a semnat un verdict de condamnare la moarte pentru midianiti…

    Si totusi, un lucru ramane inca neclar: de ce i s-a spus lui Moshe, in una dintre ultimele sale „intrevederi” cu Dumnezeu, sa ii distruga pe midianiti? De ce nu i s-a luat aceasta sarcina, pe care o putem numi cel putin „neplacuta”, de ce nu a fost lasat sa isi traiasca ultimele momente in liniste, fara razboaie si varsari de sange? Raspunsul este putin mai complicat, insa deosebit de interesant…

    In ultima pericopa din Tora, Vezot Habracha, chiar inainte de a muri, lui Moshe i se arata Tara Canaanului de pe varful Muntelui Nevo. Acolo, in versetul Deuteronom 34.4, Tora ne face o precizare usor stranie: „Domnul i-a zis [lui Moshe]: «Aceasta este tara pe care am jurat ca o voi da lui Avraham, Itzhak si lui Iaacov […] Ti-am aratat-o, ca sa o vezi cu ochii tai…»” Precizarea la care ma refer este „sa o vezi cu ochii tai”. Cum adica „cu ochii tai”? Putea oare Moshe sa vada Tara Canaanului cu ochii altcuiva? Sau putea el oare sa o vada cu altceva decat cu ochii? Midrashul spune ca Dumnezeu i-a aratat lui Moshe Tara Canaanului cu tot ce avea ea la vremea respectiva, precum si cu tot ce urma sa se intample in ea dupa ce evreii vor fi luat-o in stapanire. Iar unul din lucrurile care au fost revelate atunci a fost ca la multe sute de ani distanta, in Ierusalim aveau sa fie construite si apoi distruse doua Temple. Si iata ca vorbind despre motivele pentru care cele doua Temple din Ierusalim au fost distruse, Talmudul indica pentru primul idolatria si coruptia morala (adica exact lucrurile pe care evreii le-au avut de infruntat in povestea din pericopele anterioare), iar pentru cel de-al Doilea Templu motivul invocat este sinat hinam (URA PUR SI SIMPLU!) Ura intre oameni, ura fara motiv, cu toate consecintele ei nefaste a fost motivul principal al distrugerii Celui de-al Doilea Templu din Ierusalim si tocmai pentru asta lui Moshe i s-a poruncit sa incerce sa elimine aceasta ura, distrugandu-i pe midianiti. Din pacate insa, lucrurile nu au „mers” cum ar fi trebuit: in finalul povestii, ni se spune ca fetele midianite si animalele si prada de razboi sunt pastrate de catre evrei in loc sa fie distruse…

    Lui Moshe i s-a spus sa incerce sa opreasca precedentul distrugerii Templului, cu multi ani inainte ca istoria sa se repete. De eliminat sinat hinam este evident ca Moshe nu a reusit. Iar daca a reusit macar sa diminueze aceasta ura din lume, ramane sa confirme doar istoria, ramane sa confirmam noi, ramane sa aprecieze Dumnezeu…

    [CARE SUNT PRIORITATILE?]
    In capitolul 32, un episod cu o insemnatate deosebita este prezentat: doua triburi si jumatate (Gad, Reuven si jumatate din tribul Menashe) vin in fata lui Moshe cu o rugaminte: „Atarot, Dibon, Iaezer, Nimra, Heshbon, Eleale, Sebam, Nevo si Beon, tara aceasta pe care Domnul a lovit-o inaintea adunarii lui Israel, este un loc bun pentru vite, si robii tai au vite. Daca am capatat trecere inaintea ta”, ii spun ei lui Moshe, „sa se dea tara aceasta in stapanirea robilor tai si sa nu ne treci peste Iordan.” [32.3-5] Cu alte cuvinte, dupa o peregrinare de 40 de ani prin pustiu, doua triburi si jumatate din Israel nu vor sa intre in Tara Fagaduintei, ci vor sa ramana la este de Iordan, in Tara Moavului, incercand sa faca schimb de proprietate cu partea lor de mostenire. Raspunsul lui Moshe: NU!

    In versetele 32.16-19, cele doua triburi si jumatate insista: „Vom face aici [la est de Iordan] ocoale pentru vitele noastre si cetati pentru pruncii nostri, apoi ne vom inarma in graba si vom merge inaintea copiilor lui Israel, pana ii vom duce in locul in care le este randuit. […] Nu ne vom intoarce in casele noastre mai inainte ca fiecare din copiii lui Israel sa fi pus stapanire pe mostenirea lui.” Iar Moshe raspunde din nou NU, insa ofera si un „indiciu” pentru ca aceste triburi sa primeasca totusi permisiunea de a ramane la est de Iordan: „Ziditi cetati pentru pruncii vostri si ocoale pentru vitele voastre si faceti tot ce ati spus cu gura voastra.” [32.24]

    Care este diferenta? De ce a spus Moshe NU, pentru ca la cateva versete mai incolo sa spuna DA? Raspunsul este foarte simplu, Tora punctand din nou o nuanta peste care multi pot trece la prima lectura: ordinea… In prima rugaminte, reprezentatii celor doua triburi si jumatate indica drept motiv pentru cererea lor faptul ca doresc ca vitele sa aiba loc de pasunat. In cea de-a doua tentativa, vitele sunt mentionate din nou pe primul plan, insa „petitonarii” isi aduc aminte si de copiii pe care trebuie sa ii protejeze. Si abia in ultimul dintre citate, ordinea este stabilita definitiv, ea fiind – dupa cum indica Moshe – intai familia (copiii), apoi averea (vitele).

    Asta e tot ce a dorit Moshe sa spuna: ca o decizie atat de importanta precum renuntarea la dreptul de proprietate din Eretz Israel, nu trebuie luata cu gandul la avere, ci in primul rand cu gandul la familie. O lectie valoroasa, pe care o putem aplica si – as spune eu – chiar ar trebui sa o aplicam si astazi…

    Ce putem invata pentru astazi?

    [A PREVENI SAU A TRATA?]
    Un alt punct important pe care pericopa Masei de data aceasta il aduce in prim plan sunt AREI MIKLAT (cetatile de refugiu). Pe scurt, un om care a ucis pe cineva din greseala (un tribunal decide daca a fost omor din culpa sau crima cu premeditare) este condamnat la exil intr-un Ir Miklat (cetate de refugiu) in care trebuie sa ramana, intr-un fel de domiciliu fortat, pana la moartea Marelui Kohen. In cazul in care, in tot acest timp, cel care a ucis se aventureaza in afara cetatii, rudele victimei sale au dreptul sa il omoare, razbunand moartea apropiatului lor, si nimeni nu poate fi condamnat pentru aceasta din urma „crima”. Conceptul de „cetate de refugiu” este din start un pic straniu, insa lucrurile nu se opresc aici…

    Pe langa ucigasi, in aceste cetati de refugiu mai locuiau si un alt grup de oameni, mult mai educati si mai intelepti, avand la vremea respectiva rolul aproximativ al unui rabin din zilele noastre: LEVITII. Prin insasi misiunea lor, aceia de a-i asista pe koheni in ritualul Templului, levitii calatoreau in intregul Israel, ocupandu-se si de educatia poporului si de bunul mers al tarii (pe plan spiritual, desigur). Iar acasa, in aceste Arei Miklat, levitii jucau pentru ucigasi si un rol social deosebit de important: faceau parte din programul de reabilitare al criminalilor.

    Dar lista de lucruri ciudate nu se opreste aici… Privind mai in detaliu, sentinta care le era impusa acestor ucigasi din culpa este de asemenea foarte interesanta, pentru ca perioada in care un criminal trebuia sa ramana in Ir Miklat nu era clar definita in timp, ea tinand mai mult de circumstante… Ucigasii aveau dreptul de a parasi cetatea de refugiu numai la moartea Marelui Kohen!

    In tratatul Makot, Talmudul ne spune chiar ca membrii familiei Marelui Kohen erau foarte ingrijorati. Nu neaparat ca va exista vreo incercare de asasinat al acestuia (desi in principiu nici acest lucru nu era total exclus), ci mai mult erau ingrijorati de faptul ca ucigasii din cetatile de refugiu se vor ruga ca Marele Kohen sa moara prematur, eliberandu-i mai devreme de pedeapsa domiciliului fortat. Pentru a contracara aceasta sumbra posibilitate, Talmudul povesteste ca mama Marelui Kohen venea in cetatile de refugiu si distribuia haine si alimente „prizonierilor”.

    Din nou un lucru greu de inteles. Oare nu existau rude ale acestor criminali fara voie, care sa ii astepte cu mancare si haine la iesirea din „prizonierat”? Oare nu erau permise vizite in Arei Miklat? De ce atunci darurile oferite de mama Marelui Kohen valorau pentru cei din cetatile de refugiu mai mult decat libertatea? Cum reuseau aceste daruri sa actioneze pe post de „mita”?

    Raspunsul este simplu, insa plin de semnificatii: cetatile de refugiu nu erau inchisori si nici lagare de detentie. Erau locuri unde oamenilor li se explica practic ca orice actiune necugetata poate avea urmari dramatice. Ucigasii din culpa erau permanent sub influenta vecinilor lor, levitii, aveau ocazia sa ii vada pe acestia ca modele de moralitate si corectitudine. Aveau ocazia sa vada marea grija si respectul pe care levitii il aveau fata de legile Torei si fata de ceilalti oameni.

    Misiunea mamei Marelui Kohen nu era numai aceea de a distribui mancare. Era si aceea de a realiza o legatura sufleteasca cu acesti oameni a caror neatentie sau inconstienta de moment provocase moartea cuiva. De la mama Marelui Kohen, „prizonierii” invatau dragostea pe care o mama o poate avea pentru fiul ei si vedeau cum un om – pe cat de strain si necunoscut le este – poate fi dedicat total asigurarii unor conditii decente pentru ei, in locul prizonieratului lor. Prin actiunile mamei Marelui Kohen, ucigasilor li se dadea ocazia sa se gandeasca la cel pe care il omorasera si la familia lui, la dragostea, probabil la fel de puternica, pe care aceasta familie o avea pentru cel a carui viata o luasera. Iar dupa ce intelegeau ce este viata, a se ruga pentru moartea cuiva devenea un nonsens, chiar daca moartea Marelui Kohen ar fi insemnat eliberarea lor.

    In inchisorile de astazi se uita deseori ca a preveni este mai usor decat a trata. Si, ceea ce este inca si mai trist, este ca in viata din afara inchisorilor, in educatia care este oferita oamenilor in general, acest lucru este la fel de uitat. In societatea moderna, se intampla deseori ca o inchisoare sa fie un loc unde „oamenii rai” sunt tinuti departe de societate. Exista foarte putine inchisori in care programele de reabilitare (morala, sociala sau spirituala) sunt puse in aplicare, cele mai multe din aceste inchisori luand fiinta foarte de curand in aceasta noua forma. Tora ne spune ca armele cele mai bune impotriva ideii de crima sau de violenta sunt EDUCATIA si PUTEREA EXEMPLULUI.

    Desigur ca este mai comod sa judecam, sa dam sentinte de 10 ani pentru crima si sa le executam. Nu exista implicare prea mare, nu necesita efort. Insa – statisticile o dovedesc – de multe ori metoda da gres complet: multi dintre cei care au ucis si au fost pedepsiti pentru asta ucid din nou. Multi dintre cei care au furat ispasesc pedeapsa si fura din nou… Pentru ca timpul pe care l-au petrecut in inchisoare nu le-a dat niciodata ocazia sa se gandeasca cu adevarat la ceea ce au facut. Pentru ca mama Marelui Kohen nu a trecut niciodata pe la ei…

    Este poate datoria noastra, a tuturor, ca macar inainte de o eventuala ajungere la inchisoare, in viata si societatea noastra cu care ne confruntam zilnic, sa ne dam seama ca suntem oameni, sa ne amintim ce inseamna aceasta si sa ne aratam unul altuia ceea ce mama Marelui Kohen avea puterea sa arate: O DRAGOSTE IMENSA PENTRU VIATA!

    Hazak! si Shabat Shalom!

    • Shabbat Shalom !

      Am recitit pasajul din Bamidbar 33 – 36 , si sunt inca sub impresia cercetarii binecuvantate a lui Ruach Ha Kodesh. Pare ca rabinul Sorin Rosen a fost intr-adevar rascolit de mesajul bogat de-aici, pentru ca surprinde toata gama de emotii pe care cei doi , ADONAI si profetul Lui drag, o traiesc in imediata apropiere a mortii celui de-al doilea. In general multi dintre fratii nostri crestini intampina probleme serioase in descifrarea Caracterului lui Dumnezeu, si aproape toti se raporteaza la EL – mai ales atunci cand le porunceste evreilor sa nimiceasca popoarele pagane – prin receptarea Personalitatii Unui Dumnezeu dur si sangeros. De multe ori am auzit in sanul Bisericii , afirmatii de genul : ” Stiti , eu citesc mai mult Noul Testament, pentru ca Vechiul Testament IL prezinta prea dur si nemilos pe Dumnnezeu.” De asemenea , fratilor care abia patrund in Congregatiile crestine, li se recomanda in exces sa se apropie mai mult de Noul Testament, lasand undeva pe locul al doilea sau al treilea Tanach-ul , pentru ca oricum ” este vorba de Vechiul Legamant .” Nu cred ca o asemenea atitudine este corecta, pentru ca YESHUA , pe care multi dintre fratii nostri IL iubesc sincer, n-a iesit nici macar cu un iot din Spiritul si din Litera TOREI, dimpotriva, mereu a tinut sa autentifice , pentru urechile contemporanilor , si nu numai, ca ” EL nu a venit sa strice Legea , ci s-o implineasca .”
      Asadar, intrebarea care se ridica evident ar fi aceasta : Este Dumnezeu dur si nemilos ? Cum este cu putinta ca EL – Raffa sa porunceasca exterminarea unor popoare , daca este ” Un Dumnezeu Indelungrabdator, care se indura de fiii oamenilor? ” Pentru a gasi un raspuns limpede va invit sa parcurgeti inca o data textul biblic, si comentariul rabinului Rosen, de mai sus. Sa luam spre exemplificare Numeri 33: 50-56 . ” Vorbeste copiilor lui Israel si spune-le : Dupa ce veti trece Iordanul si veti intra in Tara Canaanului , sa izgoniti dinaintea voastra pe locuitorii tarii , sa le daramati toti idolii de piatra , sa le nimiciti toate icoanele turnate , si sa le nimiciti toate inaltimile pentru jertfe. Sa luati tara in stapanire , si sa va asezati in ea; caci eu v-am dat tara acesta , ca sa fie mosia voastra .” Amin. De ce trebuia Israelul sa-L asculte pe Dumnezeu? Iata si raspunsul in versetul 55 : ” Dar daca nu veti izgoni dinaintea voastra pe locuitorii tarii , aceia dintre ei pe care ii veti lasa , va vor fi ca niste spini in ochi, si ca niste ghimpi in coaste : va vor vrajmasi in tara in care veti merge sa va asezati. ”
      De fapt ce se intampla ? Le-a vrut Adonai raul copiilor lui Israel ? Nu, nicidecum ! Insa , pentru ca EL CUNOASTE INIMA OMULUI, care este ” NESPUS DE INSELATOARE SI DEZNADAJDUIT DE REA ” ( Ieremiahu 17 : 9 ) , pentru ca EL patrunde TOTUL , atunci cu siguranta timpul destinat mantuirii acestor popoare expirase, intr-un mod dramatic. Aceste popoare, canaanitii si madianitii, il urau pe Israel cu o ura concentrata , si Dumnezeu nu putea permite ca intaiul Lui nascut – si Slava Lui, ca niciodata n-a ingaduit asta ! – sa fie spulberat de mainile unor idolatri , iar Planul Sau de restaurare a intregii lumi pierdute sa fie nimicit. Pare uneori greu de inteles , mai ales pentru cei care antipatizeaza Israelul ( si bine-ar fi ca Biserica lui Christos sa se pastreze neatinsa de un asemenea spirit ) , insa DUMNEZEU chiar a ales Israelul, si i-a dat o menire clara pe pamant. Si ce bine ca nu s-a consultat cu nimeni pentru acest lucru!
      Deci , Biserica Scumpa a lui Christos, ATENTIE LA ATITUDINEA FATA DE ISRAEL ! Tuturor , un Shabbat plin de Bucurie ! HAZAK si SHABBAT SHALOM , inca o data .

  3. Dana zice:

    Sabat Salom,
    Va invit sa cititi si hafara-ua corespunzatoare pericopei Masei:
    The Haftarah for Parashat Matot-Masei
    The Haftorah is read from the book of Yirmiyahu (Jeremiah) 2:4-2:8; 3:4; 4:1-2

    The story line of this week’s Haftarah: (2:4-13) Jeremiah begins this week’s Haftorah by telling Israel that they have abandoned Hashem. The prophet asks on behalf of Hashem „What wrong did your ancestors find in me that they have abandoned me?” The Jewish people didn’t say „Where is Hashem who took us out of the land of Egypt, and brought us safely through the desert, into a country with farmland that produced all the food and wealth we needed?” The Kohanim didn’t say, „Where is your G-d?” The Prophets prophesied via Ba’al (a Cananite Pagan deity) false information. Hashem is asking, „What is going on here? Did everyone forget our agreement?” Hashem then continues and says „Go look around, has any nation ever exchanged a living G-d for a false G-d?” Jeremiah warns the Israelites that they have committed two great sins against Hashem. First they have abandoned Hashem and second they are worshipping idols. Jeremiah Warns the Jews that they will be severely punished. (2:14-19) He says that it is their own fault that they are being punished. Instead of relying on Hashem, you are relying on the Egyptians and the Assyrians for help. You will be in for a big surprise when they don’t come and help you when you need them. You Will Be Punished For Your Sins of Unfaithfulness. (2:19-28) Israel, you told me that you would be faithful, but you’re not. You worship in the Valley of Hinnom the G-d of Molech doing child sacrifices. Hashem says, „Stop looking around for allies to save you. Jeremiah warns the house of Israel, their kings, nobles, priests and prophets, that they will be ashamed like a thief that is caught. They talk to the wooden idols as is if they can hear them and they relate to stone as if they gave birth to them, while they turned their backs to me. Yet in their hour of disaster they come to me and say „Save us.” Judah’s Insincere Repentance (3:1-4) now where are your Gods you made for yourself? Let them now come and save you in a time of disaster. As always the Haftorah ends on a happy note. Hashem’s Response (4:1) Hashem says „If you Israel, return to me and remove your abominations from before me, and you do not waver, if you swear “as Hashem lives in truth, justice and righteousness” the nations of the world will bless themselves by you and praise themselves through you.

    The connection between this week’s Parasha and the Haftara: Why do we read this Haftorah? This Haftorah is the second of the three Haftorahs before Tishah Be’av that are called the Telasa Dephuranusa – the three of affliction. We read this passage because it explains about the affliction that Jeremiah prophesies regarding the destruction of Jerusalem and the Holy Temple because of the sins of Israel.

    Haftorahman’s Lesson of the week: It is normal for us to react quickly when there is an emergency. However once things are back to normal, how many of us make an effort to discuss problems or areas of weakness unless the situation blows up again. We should be aware that Hashem is letting us do what ever we want to do, good or bad. What we must remember as Jews, is that we are accountable for our thoughts, words and actions. Hashem has been very patient with regard to our own tolerance for spiritual mediocrity. Why are we waiting for Hashem to blow up at us? Is it only then that we will do what we agreed to do? We should avoid this behavior and learn from our ancestors’ mistakes. We should do our best to do what we said we were going to do and avoid paying stiff penalties.

    Famous phrases from the Book of Jeremiah : Chapter 9:4 „Limdu leshonam, daber sheker.” „They have taught their tongue to speak lies.” Jeremiah reprimands the people of Israel, who proceed from evil to evil and who, through deceit, refuse to know Hashem.

    Timeline: 2650 years ago

    Map: The Haftorah takes place in Jerusalem

    Written by: The Haftorahman – Reuven Gavriel ben Nissim Ebrahimoff 5762-2002
    Spor la studiul Torei

  4. Dana zice:

    Shalom,
    Am primit cu ceva vreme in urma o carte intitulata „AHAD – HAAM SI SIONISMUL CULTURAL „, scrisa de DR. JEAN ABERMAN si m-am gandit ca ar fi potrivit sa postez cateva pasaje pentru o mai buna intelegere a Sionismului.Tot aici veti intalni o prezentare a marelui sionist Theodor Herzl.

    ” Conferinta tinuta la Organizatia Sionista din Romania in 27 Ianuarie 1946

    Studiul de fata se imparte in trei parti:

    – prima se ocupa de fixarea pozitiei sionismului cultural fata de sionismul practic si fata de cel politic;

    – a doua, reda teoria lui Ahad Haam, doctrinarul sionismului cultural; iar

    – a treia se ocupa de miscarea de idei , proprie sionismului cultural, sustinuta de urmasii lui Ahad-Haam

    1.

    POZITIA SIONISMULUI CULTURAL FATA DE SIONISMUL PRACTIC SI FATA DE CEL POLITIC

    1. Pozitia sionismului cultural fata de sionismul practic.

    Pentru a ne da seama de pozitia sionismului cultural fata de cel practic este necesar sa facem o introducere in istoria sau mai bine zis in preistoria sionismului herzlian.

    Este vorba de o perioada de 15 ani care incepe din anul 1882 si tine pana la instituirea primului congres din Basel 1897.

    In urma ingozitoarelor pogromuri din Rusia tzarista, care au inceput in 1881 si au tinut cam 2 ani de zile, ia fiinta in Ianuarie 1882, in orasul rusesc Harkov, prima societate studenteasca evreiasca, purtand drept deviza cuvintele ebraice: Bet Iaacov, l’hu v’nelhu care in traducere romaneasca libera, inseamna: „Evrei , hai sa o pornim”.Initialele acestor cuvinte ebraice dau cuvantul: BILU- cuvant devenit istoric – sub care se porneste o miscare ce cuprinde in scurt timp , o buna parte a tineretului evreu din Rusia.BILU isi propune drept scop sa formeze din membrii lui , primii pionieri ai operei de colonizare palestiniana.In timp de 6 luni numai, ia fiinta, intre Iaffa si Ierusalim prima colonie agricola evreiasca din Palestina „RISHON L’TZION”.Numele de Rishon L’Tzion arata ca este vorba de o prima colonie in Sion.El dovedeste ca in mintea Bilu-istilor a existat viziunea formarii unui imens lant de colonii ce ar urma sa se formeze de-a lungul timpului , in tara lui Israel.Imediat dupa aceea, se intemeiaza de catre evreii din Romania, alte doua colonii, ROSH PINA si ZIHRON-IACOB, apoi alte doua PETAH-TIKVA si I’SOD HAMAALE.

    Nu trece prea mult timp insa si o criza pericliteaza existenta celor 5 colonii.Imprejurarile erau vitrege si materialul omenesc, cu toata sfanta inflacarare, era nepregatit.

    Aceste nevoi determina crearea primelor organizatii sioniste, carora curentul nationalist de limba ebraica – care incepuse inainte cu doua decenii – le pregatise, pe taram propagandistic, terenul.Aceste organizatii se numesc, cu admirabila modestie, Hov’ve Tzion, Iubitori ai Sionului, iar miscarea care le statea la baza se numea Hibat Tzion, Iubirea de Sion.Dintre aceste organizatii de Hov’ve Tzion, care in scurta vreme au impanzit Rusia intreaga, merita a fi remarcate, cea din Odesa, cea din Bialistok, cea din Varsovia si cea din Moscova.Miscarea se intinde repede si in afara de granitele Rusiei si anume in Romania – in special in Iasi – , in Germania, in Anglia si America.Hov’ve Tzionistii, care au jucat in Romania un rol important au fost Dr. K.Lippe, Eleazar Rokeah si Samuel Pineles.

    Dupa doi ani , in 1884, Hov’ve Tzionistii se intrunesc in conferintza de la Katovitz- propusa de doctrinarul de pe atunci, Doctorul Pinsker – conferinta care poate fi socotita ca precursoarea congreselor sioniste herzliane, de mai tarziu.

    Scopul conferintzei de la Katovitz a fost in primul rand, o organizare unitara si centralizatoare a grupelor Hov’ve Tzioniste, iar in al doilea, gasirea mijloacelor de sprijinire a colonizarii evreo-palestiniene.

    Conferintza a reusit sa stranga o importanta suma de bani pentru sprijinirea coloniilor, care fiind cu totul izolate si membrii lor fiind cu totul nepregatiti pentru munca de colonii, au ajuns intr-o criza cu totul deznadajduitoare.

    Dupa 3 ani se intruneste o noua conferintza a Hov’ve Tzionistilor la Drusgenik, iar dupa alti 2 ani , o alta la Vilna.

    Hov’ve Tzionismul, cu toate ca s-a straduit si politiceste sa obtina atat din partea Rusiei , autorizatia de functionare, cat si din partea Turciei – suzerana de atunci a Palestinei- autorizatia de imigrare, nu a fost de fapt, de cat o miscare cu caracter practic- si foarte timida- de colonizare evreiasca in Palestina, pe cale foarte lenta, cu caracter si cu metode , vadit filantropice.Cu tot efortul facut de acesti Iubitori ai Sionului , colonizarea a mers greu si colonistii au ajuns deceptionati.Ei duceau o viata mizera, dependenta de ajutoarele banesti interminabile, venite cu greutate, de la Hov’ve Tzionistii din afara.Din cauza aceasta, miscarea Hov’ve Tzionista care avea la baza un ideal inalt, a trebuit sa se bagatelizeze in preocupari strict practice de filantropie, cu scopul de a nu lasa sa moara de foame, cateva sute de indivizi, colonizati acolo.

    Tabloul era deceptionant.S-a ajuns la convingerea ca nu este posibil a se merge mai departe pe aceasta cale, pur practica.

    S-a vazut ca via si inaltatoarea dorinta de rezolvare a problemei evreiesti, pe cale de colonizare in Palestina, e sortita esuarii.Visul mesianic al evreilor de a reveni in tara lor, parea sa se naruie si odata cu el , si intreaga fiinta a iudaismului.Evreimea, deci iudaismul nu se poate reface.Perspectiva era ingrozitoare.

    In aceasta stare de deceptie, care ameninta sa atraga dupa sine renuntarea la orice pornire de regenerare nationala , apare in 1889, o voce aproape profetica, prin Ahad Haam.

    Ahad Haam este un pseudonim literar, care inseamna” un om din popor” . Numele obisnuit este Usher Ghinsgerg.El s-a nascut in orasul Skwira din Usraina, dintr-o familie hasidica bogata; a capatat o educatie ortodoxa si cunostinte rabinice.Prin spiritul sau de cercetator a studiat si filosofia si in general, cultura profana.Intre 20 si 30 de ani , vine la Odesa, apoi la Viena si Berlin, pentru a studia la universitatile respective , printre altele si biologia, psihologia si sociologia.La varsta de 31 de ani , se stabileste la Odesa, unde, dupa cum am aratat, se afla centrul principal Hov’ve Tzionist.Acolo, fara a face parte dein miscare a urmarit straduintele Hov’ve tzionistilor , a privit cu amaraciune insuccesul lor precum si apusul inaltului ideal de refacere a poporului evreu.

    La varsta de 33 de ani, in 1889, dupa ce Hov’ve Tzionismul s-a straduit timp de 7 ani , aproape fara folos, Ahad Haam publica un articol, in doua parti , intitulat sugestiv „Loze hadereh „, „Nu acesta este drumul”, dorind a spune Hov’ve Tzionistilor , ca nu merg pe drumul cel bun, pentru regenerarea poporului evreu.

    El a pornit de la situatia de fapt.A constatat ca miscarea practica de colonizare – asa cum o facuse Hov’ve Tzionismul- nu poate duce la un rezultat satisfacator.Ar fi ca idealul de regenerare nationala – asteptat de evrei de-a lungul secolelor de cand sunt in exil – sa fie abandonat cu totul, ar fi ca iudaismul sa fie condamnat la disparitie, lasat prada curentului de asimilare , care a suflat in tot cursul secolului al XIX-lea.Atunci el emite parola unui nou curent care, in opozitie cu curentul practic Hov’ve Tzionist, a fost denumit curentul cultural.

    Hov’e Tzionismul si-a continuat totusi activitatea, asa cum a putut, mai mult schiopatand.

    In 1890 el formeaza in Odesa , Asociatia pentru sprijinirea agricultorilor si meseriasilor evrei din Siria si Palestina.La sedinta de constituire, compusa din 182 de delegati, pe langa conducatorii obisnuiti ai miscarii, ia parte si un grup, reprezentand tanara generatie , la care intalnim , pentru prima oara pe Ahad Haam, ca delegat al grupului de Odesa.

    In 1891 in urma unui nou pogrom in Rusia, se face o noua propaganda de emigrare spre Palestina, mai mult din initiative razlete si se porneste un nou val de emigrare, cu tot insuccesul primelor colonii.

    In urmatorii cativa ani, Hov’ve Tzionismul infiinteaza colonia Kastinia in 1895 si altele chiar dupa aparitia sionismului herzlian.Intre timp. inca in 1891 si 93, Ahad Haam pleaca in Palestina si aduce interesante observatii cu privire la colonizarea practica.

    Cele mai sus sunt suficiente pentru a arata pozitia pe care a avut-o Ahad Haam fata de Hov’ve Tzionism, adica fata de sionismil practic.De aici desprindem si prima caracteristica a sionismului cultural si anume aceea de opozitie fata de cel practic.

    2. Pozitia sionismului cultural fata de sionismul politic.

    In 1896 apare un eveniment important in miscarea de regenerare national evreiasca.Ca un fulger pe un cer innorat a aparut in sanul membrilor deceptionati ai Hov’ve Tzionistilor vestea, despre aparitia unui nou conducator in Israel , un scriitor de mana intaia, cu mare renume in evreimea occidentala, care a reusit sa provoace o noua inflacarare in speranta nationala a poporului sau.Lucrarea in care si-a expus programul si careia i-a fost harazita misiunea sa sparga limitele stramte , in care se dezvoltase pana atunci miscarea de regenerare nationala, a purtat titlul senzational „STATUL IUDEU”, iar autorul a fost Theodor Herzl.

    In anul urmator, in 1897 , apare adevaratul Sionism.El apare acum in 1897, nicidecum in 1882, cand aparuse Hov’ve Tzionismul .Fireste si Hov’ve Tzionismil a facut sionism ;si el a inceput o miscare national -evreiasca cu scopul de a rezolva problema evreiasca prin auto-salvare care sa duca la crearea unui centru national .A creai sionisti si asociatii sioniste insa nu a reusit sa nu a reusit sa creeze „SIONISMUL”.Speranta Doctorului Pinsker, in brosura sa Auto-emanciparea, de a crea o organizatie mare , cu metode si teluri politice;era inca vaga si necoapta si nu a reusit cu nimic sa o puna in practica.Hertzl a reusit sa entuziasmeze massele populare, sa castige aderenti in vestul Europei si sa inflacareze estul evreiesc european , pentru renasterea populara.Lui i-a fost rezervata inalta misiune de a da miscarii singura ossatura, care o putea duce la izbanda, ossatura politica.El a cristalizat noua constiinta evreiasca unitara:”SUNTEM UN POPOR, TOTI FORMAM UN SINGUR POPOR!”El a fost ziditorul organizatiei sioniste mondiale, care a cuprins pe toti evreii de pe glob.El e creatorul adevaratului sionism prin fixarea programului din Basel, harta politica a intregii miscari; el a facut din sionism o miscare politica, cu scop si mijloace politice.

    Ahad Haam a combatul insa sionismul lui Herzl , dupa cum combatuse inainte, sionismul Hov’ve Tzionistilor.

    Fireste ca mai tarziu, progresele miscarii sioniste oficiale au fost atat de colesitoare, incat au inglobat atat curentul practic cat si pe cel cultural.Si intocmai ca intr-un stat organizat, atat practica cat si cultura, trebuie sa mearga mana in mana cu politica, tot astfel si in miscarea de mari proportii a sionismului oficial, toate aspectele s-au contopit sau s-au intretesut si au fecundat fiecare in masura necesara, pentru a ajunge la infiriparea unui stat in devenire, bine proportionat in toate madularele sale.

    Atitudinea de opozitzie a lui Ahad Haam, deci a sionismului cultural, fata de sionismul politic al lui Hertzl , ne prezinta cea de a doua caracteristica a sionismului cultural si anume aceea de opozitie fata de sionismul politic.

    II TEORIA LUI AHAD HAAM

    Dupa ce am fixat pozitia sionismului culturat fata de cel practic si de cel politic sa patrundem in partea a doua a expunerii noastre, aratand doctrina lui Ahad Haam, care e totdeodata si doctrina sionismului cultural nascand.

    In timp ce la Hertzl si la alti teoreticieni dinainte de el, ai sionismului, cum a fost de pilda Moses Hess si Dr. Leo Pinsker, sionismul -si in general refacerea nationalitatii evreiesti – este o reactiune contra situatiei economice anormale a poporului evreu precum si contra antisemitismului, Ahad Haam fundeaza nevoia de renastere rationala , pe cauze interioare iudaismului.”Intr-adevar, mult am mai decazut noi, evreii -zice Ahad Haam – daca nu mai simtim altceva decat nevoia materiala, care ne atinge numai din punctul de vedere corporal.” In unele articole ale sale, el se straduieste sa dovedeasca, ca incercarea de solutionare, adusa de sionism, nu are nici o perspectiva , ca nevoia evreilor ca indivizi fizici, nu poate fi remediata prin colonizare- el se gandea, am vazut , la colonizarea Hov’ve Tzionista- caci majoritatea poporului va continua sa traiasca in Diaspora.De altfel, chiar daca nu ar trebui sa fie asa , inca Sionismul practic si cel politic, nu pot solutiona problema iudaismului, ca comoara de cultura.Pentru Ahad Haam , principala preocupare a sionismului , trebuie sa fie accea de a inlatura criza in care se zbate iudaismul cultural.Problema nu este una fizica a evreimii ca indivizi care compun poporul evreu , ci una spirituala.Ca entitate spirituala, iudaismul se afla intr-o situatie decadenta, spiritul evreu a devenit bolnav prin asimilare , a devenit sclav prin imitarea slugarnica a culturilor popoarelor majoritare, ceea ce a dus la o auto-desnationalizare , in tot cursul secolului al XIX-lea.Continutul cultural specific evreiesc a fost deformat prin asimilarea cu culturile neevreiesti europene;astfel s-a produs o discrepanta in interiorul cetatii spirituale iudaice.Ceea ce s-a mentunut specific in rasaritul Europei, a incremenit in forme statice necreatoare.Pe calea aceasta vom ajunge – datorita faptului ca evreii sunt imprastiati intre toate popoarele si in toate tarile, si din cauza tendintei de asimilare la culturile fiecarei tari- vom ajunge cu necesitate la o dezagregare a unitatii iudaismului.Iudaismul se va faramita- asa cum a fost la inceputul formarii sale ca popor- intr-o multime de „iudaisme”, asa cum fusesera cele 12 triburi de pe vremuri, cu deosebirea ca fiecare din aceste ” iudaisme” , va avea alt caracter, in conformitate cu culoarea locala a fiecarei tari si civilizatii.

    Iata ce vrea sa combata Ahad Haam.Pentru a impiedica aceste instrainari, aceasta distrugere a specificitatii unice, popular-culturale, el propune crearea unui „centru spiritual” in Palestina- caci mai mult credea ca nu se va ajunge a se obtine acolo- un punct central, in spre care sa graviteze viata spirituala unitara a poporului evreu din toata lumea.

    Ahad Haam a vazut falimentul in care cazuse timida colonizare facuta in timpul sau.A vazut ca colonizarea nu poate aduce in Palestina un mare numar de evrei, si fiindca nu se poate finanta o colonizare de mari proportii si fiindca autoritatea turceasca- care stapanea atunci Palestina – nu va permite o mare colonizare, tocmai spre a nu deschide pofta colonistilor, de a-si crea la un moment dat, un stat independent.

    Fireste, acest punct de vedere al lui Ahad Haam era totalmente lipsit de orizont politic.El nu s-a gandit ca un popor trebuie sa isi ceara dreptul sau , indiferent de situatia politica de moment, ca timpul lucreaza in favoarea dreptatii si ca viitoarele conjuncturi politice internationale, ii pot realiza aspiratiile.Numai Herzl a intrevazut aceasta.Intr-adevar, desfasurarea istoriei universale din ultimile decenii a dat dreptate lui Herzl , nu lui Ahad Haam din acest punct de vedere.Totusi Ahad Haam a intrevazut criza culturala, si din acest alt punct de vedere a avut perfecta dreptate.”

    • Shalom, Dana !

      Foarte interesante informatiile lui Jean Aberman despre Sionismul cultural vs Sionismul practic . Insa eu nu i-as minimaliza contributia lui Ahad Haam . Dimpotriva , se stie ce greu este sa fii deschizator de drumuri. De asemenea, se cunoaste bine ce greu i-a fost lui Herzl sa-i convinga pe fratii evrei sa-si paraseasca casele, averile , situatiile din diferitele tari pe unde acestia erau raspanditi, sa mearga in Eretz pentru a infiinta acolo primele colonii. Totusi , dupa infernalul Holocaust s-a intamplat ceva extraordinar : Statului Evreu se naste . Iar aici a fost numai MANA LUI DUMNEZEU. Numai EL putea sa nasca ceva atat de grandios si de uimitor, din toata acea teribila moarte.
      Hertzl a fost omul folosit de Dumnezeu pentru un scop maret . Dumnezeu Si-a onorat cu precizie toate promisiunile Sale cu privire la Israel – Si o va mai face . Slava Lui !

  5. Dana zice:

    Visul sionist al evreilor s-a implinit si astazi exista Statul Israel!
    Biblia contine pasaje intregi despre Tara Sfanta, Israelul lui Dumnezeu.Toate legamintele/promisiunile pe care le-a inchiat Dumnezeu cu Avraam, Itzac si Iacov sunt in legatura cu Eretz Israel.
    In continuare voi posta cateva versete din Sfanta Scriptura:
    Numeri 34
    1. Domnul a vorbit lui Moise, şi a zis:
    2. „Dă porunca aceasta copiilor lui Israel, şi spune-le: „Când veţi intra în ţara Canaanului, ţara aceasta va fi moştenirea voastră, ţara Canaanului, ale cărei hotare iată-le:
    3. Hotarul din partea de miazăzi va începe din pustia Ţin, lângă Edom. Astfel, hotarul vostru de miază zi va începe de la marginea mării Sărate, spre răsărit;
    4. se va întoarce la miază zi de înălţimea Acrabim, va trece prin Ţin, şi se va întinde până la miazăzi de Cades-Barnea; va urma mai departe prin Haţar-Adar, şi va trece spre Aţmon:
    5. de la Aţmon, se va întoarce până la pârâul Egiptului, şi va ieşi la mare.
    6. Hotarul vostru dinspre apus va fi Marea cea Mare (Mediterana): aceasta va fi hotarul vostru la apus.
    7. Iată care va fi hotarul vostru spre miază-noapte: începând de la Marea cea Mare să trageţi hotarul până la muntele Hor;
    8. de la muntele Hor, să-l trageţi prin Hamat, şi să ajungă până la Ţedad;
    9. să urmeze mai departe prin Zifron, ca să ajungă la Haţar-Enan: acesta să vă fie hotarul înspre miază noapte.
    10. Să vă trageţi hotarul spre răsărit de la Haţar-Enan până la Şefam;
    11. să se pogoare din Şefam spre Ribla, la răsărit de Ain; se va pogorî, şi se va întinde de-a lungul mării Chineret (Ghenezaret), la răsărit;
    12. se va pogorî iarăşi spre Iordan, ca să ajungă la marea Sărată. Aceasta va fi ţara voastră, cu hotarele ei de jur împrejur.”
    13. Moise a dat porunca aceasta copiilor lui Israel, şi a zis: „Aceasta este ţara pe care o veţi împărţi prin sorţi, şi pe care a poruncit Domnul s-o dea celor nouă seminţii şi jumătate.
    14. Căci seminţia fiilor lui Ruben, după casele lor părinteşti, şi seminţia fiilor lui Gad, după casele părinţilor lor, precum şi jumătate din seminţia lui Manase şi-au luat moştenirea.
    15. Aceste două seminţii şi jumătate şi-au luat moştenirea dincoace de Iordan, în faţa Ierihonului, înspre răsărit.”
    16. Domnul a vorbit lui Moise, şi a zis:
    17. „Iată numele bărbaţilor care vor împărţi ţara între voi: preotul Eleazar, şi Iosua, fiul lui Nun.
    18. Să mai luaţi câte o căpetenie din fiecare seminţie, ca să facă împărţirea ţării.
    19. Iată numele bărbaţilor acestora. Pentru seminţia lui Iuda: Caleb, fiul lui Iefune;
    20. pentru seminţia fiilor lui Simeon: Samuel, fiul lui Amihud;
    21. pentru seminţia lui Beniamin: Elidad, fiul lui Chislon;
    22. pentru seminţia fiilor lui Dan: căpetenia Buchi, fiul lui Iogli;
    23. pentru fiii lui Iosif, – pentru seminţia fiilor lui Manase: căpetenia Haniel, fiul lui Efod; –
    24. şi pentru seminţia fiilor lui Efraim: căpetenia Chemuel, fiul lui Şiftan;
    25. pentru seminţia fiilor lui Zabulon: căpetenia Eliţafan, fiul lui Parnac;
    26. pentru seminţia fiilor lui Isahar: căpetenia Paltiel, fiul lui Azan;
    27. pentru seminţia fiilor lui Aşer: căpetenia Ahihud, fiul lui Şelomi;
    28. pentru seminţia fiilor lui Neftali: căpetenia Pedahel, fiul lui Amihud.”
    29. Aceştia sunt aceia cărora le-a poruncit Domnul să împartă ţara Canaanului între copiii lui Israel.
    Numeri 35
    1. Domnul a vorbit lui Moise, în câmpia Moabului, lângă Iordan, în faţa Ierihonului. Şi a zis:
    2. „Porunceşte copiilor lui Israel, să dea Leviţilor, din moştenirea pe care o vor avea, nişte cetăţi în care să poată locui. Să mai daţi Leviţilor şi un loc gol împrejurul acestor cetăţi.
    3. Cetăţile să fie ale lor, ca să locuiască în ele; iar locurile goale să fie pentru vitele lor, pentru averile lor şi pentru toate dobitoacele lor.
    4. Locurile goale din jurul cetăţilor pe care le veţi da Leviţilor, să aibă, începând de la zidul cetăţii în afară, o mie de coţi de jur împrejur.
    5. Să măsuraţi afară din cetate, două mii de coţi în partea de răsărit, două mii de coţi în partea de miazăzi, două mii de coţi în partea de apus, şi două mii de coţi în partea de miază noapte, aşa încât cetatea să fie la mijloc. Acestea să fie locurile goale din jurul cetăţilor lor.
    6. Dintre cetăţile pe care le veţi da Leviţilor, şase să fie cetăţi de scăpare unde va putea să fugă ucigaşul, şi afară de acestea, să le mai daţi alte patruzeci şi două de cetăţi.
    7. Toate cetăţile pe care le veţi da Leviţilor să fie patruzeci şi opt de cetăţi, împreună cu locurile lor goale.
    8. Cetăţile pe care le veţi da din moşiile copiilor lui Israel să fie date mai multe de cei ce au mai multe, şi mai puţine de cei ce au mai puţine; fiecare să dea Leviţilor din cetăţile lui după moştenirea pe care o va avea.”
    …………….
    33. Să nu pângăriţi ţara unde veţi fi, căci sângele celui nevinovat pângăreşte ţara; şi ispăşirea sângelui vărsat în ţară nu se va putea face decât prin sângele celui ce-l va vărsa.
    34. Să nu pângăriţi deci ţara în care veţi merge să locuiţi, şi în mijlocul căreia voi locui şi Eu, căci Eu sunt Domnul, care locuieşte în mijlocul copiilor lui Israel.”

    Cartea Numeri cap. 35 are doua versete extraordinare : 33 si 34.Dumnezeu spune foarte clar ca El locuieste in Tara in mijlocul copiilor lui Israel si ii atentioneaza pe israeliti sa nu pangareasca Tara.
    Sa ne rugam pentru pacea Israelului si pentru ca israelitii sa locuiasca Tara si sa o pastreze curata asa cum ii atentioneaza Dumnezeu.

    Salom evreilor din lume, de langa noi sau de departe !

  6. Dana zice:

    Shabat Shalom!
    Va invit sa cititi pericopa sapatamanii in interpretarea rabinului Sorin Rosen.

    DECLARATIE DE CREDINTA (Devarim 5764)
    Scris de Sorin Rosen
    Vineri, 23 Iulie 2004 02:00
    „Hazak, hazak, venithazek!” [traditia iudaica]

    „Acestea sunt cuvintele pe care le-a spus Moshe intregului Israel, de cealalta parte a Iordanului, in desert, in Arava, fata in fata cu Suf, intre Paran, Tofel, Lavan, Hatzerot si Di Zahav…” [Deuteronom 1:1]

    Saptamana aceasta incepem ultima carte a Torei. Am terminat saptamana trecuta Cartea Numeri (Bamidbar) si suntem in aceasta saptamana in fata unui alt capitol de istorie, invataminte si povestiri cu talc, pe care il vom parcurge in saptamanile urmatoare, pana la Simhat Tora.

    De obicei, atunci cand oamenii termina un lucru si sunt pe cale sa inceapa unul nou, ei se opresc pentru cateva momente, rememorand etapele si incercand sa pastreze prin tacere ceva din spiritul lucrului pe care tocmai l-au incheiat. Modul iudaic de a incheia lucrurile insa este diferit…

    –––––––––––––––––––––––––––

    Atunci cand terminam de citit in sinagogi una din cartile Torei, in loc sa pastreze momentul de tacere care sa ne marcheze acest sfarsit, evreii vorbesc. Cuvintele pe care le rostesc, intai obstea si mai apoi Baal Kore (cel care a citit din Tora), sunt pe cat de simple, pe atat de pline de semnificatii: „Hazak, hazak, venithazek!” („Puternici, puternici, sa fim intariti!”). Inainte de a se preocupa de importanta momentului, evreii se preocupa de viitor… Ne incurajam unul pe celalalt si ne rugam lui Dumnezeu sa ne dea puterea ca in saptamana urmatoare (sau peste doua minute, daca este Simhat Tora) sa incepem o noua carte a Torei cu puteri reinnoite…

    Cuvintele rostite la terminarea unei carti a Torei nu sunt alese intamplator. De-a lungul istoriei, puterea, taria (in ebraica „hozek”) poporului evreu a derivat intotdeauna din aceasta preocupare pentru viitor. Supravietuirea evreilor, miracol al istoriei, a fost datorata lui Dumnezeu, credintei in El, unitatii si solidaritatii intre evrei si preocuparii pentru momentul urmator (in limba ebraica verbul „nithazek” implica o actiune viitoare si totodata un indemn reflexiv).

    Insa semnificatia frazei „Hazak, hazak venithazek!” nu se opreste aici… Un alt concept iudaic deosebit de important, baza a multe discutii talmudice si a multe legi iudaice, este acela de hazaka. Intr-o traducere foarte aproximativa, acest concept ar insemna „inertie”. Este, in fapt, vorba despre faptul ca din punct de vedere iudaic, un obiect, sentiment sau persoana se considera a fi inca in ultima stare cunoscuta, pana in momentul in care avem dovezi certe ca acea stare s-a modificat. Spre exemplu, daca despre un om se stie ca este kohen, el nu trebuie sa dovedeasca in fiecare zi acest lucru. O femeie despre care se stie ca este casatorita trebuie sa ofere o dovada certa de divort sau deces al sotului, daca doreste sa se recasatoreasca. Si exemplele pot continua in orice domeniu…

    Ei bine, in contextul frazei noastre, hazaka-ua este acea stare de implinire pe care terminarea citirii unei carti a Torei o aduce. Acea stare dorim sa o conservam pentru saptamanile urmatoare, pentru lecturile urmatoare, pentru viata pe care urmeaza sa o ducem…

    „Hazak, hazak venithazek!” nu este numai o fraza din ritualul sinagogal. „Hazak, hazak venithazek!” nu este o speranta, pentru simplul fapt ca, asa cum am auzit odata de la rabinul Naftali Deutsch, in traditia iudaica nu exista speranta (tikva). [„Hatikva”, imnul Israelului, este singura exceptie de la aceasta regula.] In iudaism exista insa emuna (credinta)! „Hazak” este o declaratie de credinta, este o incurajare pe care ne-o adresam unii altora pentru a continua.

    Si, cu acest indemn formulat saptamana trecuta, ne intoarcem la pericopa din aceasta saptamana, Devarim…

    Devarim incepe cu vorbele lui Moshe. Problema cea mai mare pe care o avem insa cu intelegerea textului provine din chiar primul verset al pericopei. Nu ceea ce spune Moshe poporului este dificil de inteles, ci mai curand faptul ca Tora prezinta cu lux de amanunte imprejurarile in care Mose vorbeste: „in desert, in Arava, fata in fata cu Suf, intre Paran, Tofel, Lavan, Haterot si Di Zahav.” (Deuteronomul 1:1) De ce este atat de important locul in care le-a vorbit Mose evreilor? De ce trebuia el stabilit cu atata precizie?

    Ei bine, conform explicatiilor comentatorilor, numeroasele locuri enumerate in acest verset nici macar nu sunt reale! Sifri si Rashi explica faptul ca aceste „locuri” nu sunt de fapt locatii geografice, ele nefiind mentionate de altfel in nici una din celelaltele enumerari ale popasurilor evreilor in pustiu. Conform comentatorilor, aceste „locuri” sunt de fapt aluzii la evenimente negative din istorie, pe care Moshe a dorit sa le aduca in prim-plan pe o cale ocolita, evitand sa ii certe direct pe evrei.

    Explicatia oferita pentru fiecare din locatiile indicate este urmatoarea: „in desert” face aluzie la atitudinea nedreapta a evreilor care s au plans ca „mai bine am fi murit in desert” (Exodul 17:3). „In (Campia) Arava” se refera la venerarea idolului Baal in Campia Moabului (Numeri, cap. 25). „Fata in fata cu Suf” aminteste de revolta evreilor de dupa trecerea Marii Rosii (in ebraica: Iam Suf), prezentata in Exodul 14:11. Tofel si Lavan, insemnand „calomnie” si „alb”, fac aluzie la calomniile evreilor cu privire la gustul manei (care era de culoare alba) – Numeri 21:5. Hatzerot este localitatea in care a avut loc revolta lui Korah, iar Di-Zahav („prea mult aur”) se refera la fabricarea si venerarea Vitelului de Aur.

    Exista insa si o problema in acest paragraf. Yalkut Shimoni explica faptul ca ar fi fost mai potrivit ca binecuvantarile din Tora sa fie rostite de catre Moshe (in pericopa Devarim, in aceasta saptamana), iar criticile sa fie rostite de catre Bilaam (care, dimpotriva, in pericopa Balak, a binecuvantat poporul evreu, spunand „Cat de frumoase sunt corturile tale, Iaacov, locuintele tale, Israel!”). De ce a fost atunci schimbata ordinea fireasca? De ce a rostit Bilaam binecuvantari, iar Mose critici? Nu ar fi fost mai normal sa fie invers?

    Raspunsul pe care ni-l ofera tot Yalkut Simoni contine invataminte actuale chiar si astazi, la peste 3000 de ani de la evenimentele prezentate in Tora: „Dumnezeu a spus: «Moshe, cel care ii iubeste pe evrei, sa fie cel care ii va critica, iar Bilaam, care ii uraste, sa ii binecuvanteze!»”

    In toate situatiile in care suntem pusi astazi sa ne exprimam o parere, avem in general doua optiuni: sa oferim o critica sau cuvinte de felicitare. Trebuie insa sa fim constienti ca oricare varianta am alege, de cuvintele noastre pot depinde viitoare sentimente de simpatie sau antipatie, de dragoste sau ura. Este foarte important ca atunci cand criticam pe cineva sa o facem constructiv, cu scopul de a imbunatati si nu cu acela de a distruge.

    In pericopa Balak, profetul Bilaam a fost angajat sa critice poporul evreu, sa il blesteme si sa il discrediteze. Daca planul ar fi functionat, cuvintele lui Bilaam ar fi constituit o piedica in calea dezvoltarii spirituale a poporului evreu. Dumnezeu a decis insa sa schimbe blestemul in binecuvantare.

    Deosebit de important este insa faptul ca, dupa tot ce facusera in anii petrecuti in desert, evreii meritau criticile, discreditarea, poate chiar si blestemul. Dumnezeu a hotarat insa sa rezerve pentru Moshe acest prerogativ de a le aminti evreilor toate faptele rele pe care le-au facut, omul care ii iubea si care intervenise in favoarea lor in repetate randuri. Numai de la o persoana care critica in mod constructiv, cu dragoste si cu scopul de a repara si imbunatati, numai de la o astfel de persoana criticile vor genera lucruri bune si vor determina progres. In toate celelalte cazuri, critica provoaca antipatie, resentimente, si incapatanarea de a persista in greseala…

    Si mai exista un aspect legat de primele versete ale pericopei Devarim… Tora ne spune ca „acestea sunt cuvintele pe care le-a spus Moshe intregului Israel”. O veche invatatura hasidica spune ca doar poporului evreu („intregul Israel”) a spus Moshe aceste cuvinte de dojana. Lui Dumnezeu, Moshe I-a vorbit de fiecare data numai despre calitatile evreilor, despre lucrurile bune pe care le-au facut.

    Este o alta lectie foarte importanta. Parintii isi dojenesc adesea copiii, insa este important ca acest lucru sa fie facut atunci cand numai copiii sunt de fata. Multi parinti fac astazi greseala de a isi certa copiii in public, de a nu ii sustine atunci cand au mai mare nevoie de aceasta, in relatiile cu altii.

    Tora ne spune in aceasta pericopa ca a dojeni presupune a iubi si ca o critica trebuie adusa la momentul potrivit si in imprejurarile potrivite.

    Sa ascultam si sa invatam!…

    Shabat Shalom!

  7. Dana zice:

    Sabat Salom!
    Pasajul pericopei ( 6 Av 5771/6.08.2011) este Deuteronom 1:1-3:22 si Haftara Isaia cap.1:1-27.
    Devarim Haftorah in a Nutshell
    Numele acestui Sabat este: Sabat chazon

    Isaiah 1:1-27 ( Un comentariu al Organizatiei Chabbad )

    This week’s haftorah is the third of a series of three „haftarot of affliction.” These three haftarot are read during the Three Weeks of mourning for Jerusalem, between the fasts of 17 Tammuz and 9 Av.

    Isaiah relays to the Jews a G-dly vision he experienced, chastising the residents of Judah and Jerusalem for having rebelled against G‑d, criticizing them for repeating their errors and not abandoning their sinful ways – even after having been reprimanded and punished. „Woe to a sinful nation, a people heavy with iniquity, evildoing seed, corrupt children. They forsook G-d; they provoked the Holy One of Israel.” Harsh words are employed, comparing the Jewish leaders to the rulers of Sodom and Gomorrah. G-d states his distaste for their sacrifices and offerings which were flavored with pagan customs. „How has she become a harlot, a faithful city; it was once full of justice, in which righteousness would lodge, but now it is a city of murderers…”

    Isaiah then speaks gentler words, encouraging the people to repent sincerely and to perform acts of justice and kindness towards the needy, orphans and widows, and promising them the best of the land in return for their obedience. „If your sins prove to be like crimson, they will become white as snow; if they prove to be as red as crimson dye, they shall become as wool.” The haftorah concludes with a promise that G‑d will eventually reestablish Israel’s judges and leaders, when „Zion shall be redeemed through justice and her penitents through righteousness.”

    Note: The first word of the haftorah is „Chazon” („The vision [of Isaiah]”). The Shabbat when this haftorah is read, the Shabbat before Tisha b’Av, is thus called „Shabbat Chazon,” the „Shabbat of the Vision.” According to chassidic tradition, on this Shabbat the soul of every Jew is treated to a „vision” of the third Holy Temple that will be rebuilt with the coming of Moshiach.
    Shabbat Shalom !

    • Foarte frumoase si hranitoare pericopele comentate de rabi Sorin Rosen, draga Dana ! Sunt lucruri foarte importante peste care nu putem trece , daca vrem sa ramanem in Ordinea Lui. Fie ca intotdeauna ” hazak- ul ” declarativ al Credintei sa fie pe buzele noastre. Cuvantul lui Dumnezeu nu ne da o speranta efemera sau iluzorie. Intr-un fel rabi Naftali are dreptate , la Dumnezeu lucrurile se petrec intotdeauna ACUM, ASTAZI. Yeshua Ha Mashiach a fost cel mai expresiv exemplu al iudaismului autentic , ancorat in Iubirea si in Ascultarea de Dumnezeu. EL niciodata nu a amanat pe nimeni dintre cei care L-au cautat si I-au cerut ajutorul ; nu le-a spus niciodata : ” Mai vedem, daca va salvez, daca va vindec etc.” Nu, in niciun caz ! Dimpotriva , intotdeauna vindecarea se petrecea ASTAZI. Acesta este Dumnezeul Bibliei mele, Dumnezeul lui Israel. Glorie in veci, doar Lui !
      Sa ne rugam pentru cei doi rabini , rabi Deutsch Naftali si rabi Sorin Rosen ! ADONAI sa-i binecuvinteze cu LUMINA lui Israel, care sa straluceasca cu putere peste ei, peste Lucrarea lor si peste familiile lor. Hazak, hazak , venithazek ! Amen ve Amen !

  8. Pingback: triouvzsitz

  9. Pingback: arminioun

  10. Pingback: biznes

  11. Pingback: greek destinations

  12. en lire plus zice:

    Shalom .I am really excited your site otniellabattzion. Nice article about Herzl great man of that time , God bless Israel !

  13. Rubby zice:

    Schalom Otniela. I was able to find good information from your blog articles. I like them so much ..You are wonderful Bat Zion ! May HaShem protect you with His oil of a new rejoyce. I bless you for Zion sake. I m a messianic jew as you are.

  14. Donnell Duskey zice:

    That’s what i call „great post”. Thank you so much. God bless you Otnielabattzion !!!!!!!!

  15. Pingback: Sulwhasoo

  16. great_happy_rays zice:

    I enjoy you because of all of the work on this blog. My mom take interest in participating in investigation and it’s easy to see why. A number of us learn all of the compelling form you deliver advantageous strategies on this website and improve response from other ones on the situation plus our own simple princess is truly learning so much. Your carrying out a great job. God bless you Otniella.

  17. Pingback: loans 5

  18. Pussy zice:

    Shalom. Interesant ! Deci dvs aduceti argumentul aici ca T. Herzl ar fi ajuns intr-un punct de cotitura in care sa creada in Mesia crestinilor ?

    • Stimata/ e Pussy , Shalom !

      Eu nu aduc aici argumente. Este vorba de un eseu in care relatez simplu ceea ce am studiat cu privire la viata acestui mare om. Cine vrea sa creada , bine. Cine nu vrea sa creada , e problema lui / ei.
      Sunt multi , foarte multi evrei carora li s-a descoperit ( mai ales prin vise si vedenii ) ADEVARATUL MESIA. Iar noi, ca evrei mesianici, marturisim ca Yeshua Ben Yosef, Ben David , Ben Elohim, ESTE SINGURUL MESIA !!! Nu exista ” Un Mesia al crestinilor” si ” Un Mesia al evreilor ” , draga Pussy. ESTE UN SINGUR MESIA, UN SINGUR MIJLOCITOR INTRE DUMNEZEU SI OAMENI : YESHUA HA MASHIACH = ISUS CHRISTOS ( in greaca), FIUL LUI DUMNEZEU !!! SINGURUL RASCUMPARATOR, ACELASI , UNIC, si pentru evrei si pentru ne- evrei. Dumnezeu sa va binecuvinteze, din Sion , CU ADEVARATA LUMINA.

  19. geo zice:

    Sărut mâinile şi respectele mele pentru ceea ce scrieţi, doamnă. Bună mâna, interesant articolul… Îi simpatizez pe evrei , nu am avut niciodată porniri xenofobe. Sunt uimit însă să constat că există comunităţi întregi de evrei încreştinaţi….Să fie oare creştinismul atât de puternic ?

  20. see_more zice:

    Great post ! I аm nοt suгe where you are getting your informatіon, but great topіc.
    I need to spend some time learning muсh
    more or understanding more. Thаnks for wonderful information I was looking for this іnformation, I m a jew too. Schallom Ubracha otnielabattzion!

  21. MarianaN. zice:

    Shalom. Exceptional comentariu ! Multumim de informatii….
    Dumnezeu sa fie cu dvs. Binecuvintati sa fie toti fiii lui Avraam ! Si multa pace in tara sfanta.

  22. Margareta zice:

    Dragă Otniela! Dumnezeu să binecuvinteze cu har însutit şi plinătate de Duh Sfînt lucrarea ta.
    Binecuvântată să -ţi fie peniţa că multă imbărbătare şi bucurie ne aduci.

  23. Michal zice:

    Be blessed dear Otniella, very interesting post as everything you ve done this site ! Baruch Habbah , Chag Shavuot Sameach !!!!! I m a messianic jew from UK, Oxfordshire.

  24. Eugenia zice:

    Doamne, este extraordinar ! Ce poate sa faca un om care ramine la dispozitia lui Dumnezeu …..
    Dumnezeu va binecuvinteze lucrarea Otniela ! Imi place foarte mult cum scrieti si subiectele pe care le alegeti. Shalom !

  25. clara zice:

    Multumesc pt. aceste informatii otnielabattzion. Fantastic ce destin !!

    • Shalom , Prieteni ,
      geo, Mariana N., Margareta, Eugenia si clara ! Va multumesc pentru urari, aprecieri, pentru toate cuvintele Dvs frumoase. Ma bucur ca v-a placut subiectul acestui topic. Va astept, in continuare, parerile pe acest blog unde sunteti intotdeauna bineveniti. ADONAI sa va binecuvinteze din Sion !

  26. Nora zice:

    exceptionala viata, va multumesc , informatii foarte utile . Dumnezeu sa va binecuvinte Otniela Bat Tzion !

  27. Hi Otniela Bat Tzion, I m pleased to find your site, wonderful job, special post lay out, God bless you !!!!!!!

  28. BrianBeier zice:

    Shannah Tovah Otniella ! May God bless all of you messianics in Romania. (I’ m a jew from Chicago, US )

  29. danielle_ceverg zice:

    Shallom dear Otniella, I m a certain messianic jewish sister from France, and it s gorgeous to find your site. It s a blessed due time for Adonay Ymloch , praised be Thy Name. Please continue this job and keep in mind and heart His tremendous promisses. Moshiakh gets soon to us. No more dark in the world….

  30. felicia_grogan zice:

    It s a pleasure to meet your site Otniella ! It s wonderful I m fully enjoyed it, God bless you !!!!!

  31. laura zice:

    Extraordinara aceasta biografie!!!! Dumnezeu fie glorificat ca mari minuni face !!!!!
    Sunt o romanca stabilita in Danemarca si va urmaresc blogul cu mult interes… Sa va fie munca rasplatita Otniela Bat Tzion !

  32. elias zice:

    good post otniela bat tzion!!!!!! may you be blessed by Adonay Elochay HaGadol!!!!!!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s